Ping-pong cu abuzul în serviciu. Hibele codurilor penale adoptate de Parlament

După ce Senatul a votat o limită de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului in serviciu, deputații au renunțat cu totul la ea. Toată lumea se așteaptă ca legea să cadă la CCR.

Liderii Coaliției nu au aceeași părere despre codurile penale FOTO Inquam Photos

Coaliția trage linie în ceea ce privește modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, după două săptămâni în care au ținut-o din controversă în controversă, încă de la apariția problemei unui prag de 250.000 de lei la abuzul în serviciu, plus săvârșirea faptei „cu știință”, un aspect prea puțin menționat, dar apărut inexplicabil în forma de la Senat. Până la urmă, la votul din Camera Deputaților au intrat exact formele trimise de Guvern, deci așa cum au fost pregătite de Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, adică fără prag pentru abuzul în serviciu.

PNL s-a declarat mulțumit de forma care a ajuns la vot, după cum a precizat purtătorul său de cuvânt, Ionuț Stroe. „Ne întoarcem, astfel, la prima variantă propusă de Guvern și punem capăt teoriilor alarmiste propagate de unii în spațiul public”, a afirmat Stroe într-un mesaj pe pagina de Facebook. Și PSD-iștii sunt mulțumiți față de modul în care au ajuns la vot cele două proiecte. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a precizat pentru „Adevărul” că partidul său a fost consecvent inclusiv privind pragul abuzului în serviciu, deși au susținut cel puțin două variante la praguri, 250.000 de lei, la votul unanim la Senat, apoi de 9.000 de lei, prin vocea lui Marcel Ciolacu. La final, Codul Penal n-a mai avut prag la abuzul în serviciu. „Să nu fure nimeni sub un leu”, a spus ironic Marcel Ciolacu.

Liderul UDMR, sceptic

Kelemen Hunor a cântat prohodul modificărilor la legislația penală încă de dinainte să ajungă la CCR, unde crede că nu pot trece testul de constituționalitate. „Este o lipsă de consecvenţă. Nu va rezista la CCR dacă va fi atacată”, a precizat președintele UDMR, referitor la inițiativa de modificare a Codului Penal. Apoi, după votul din Cameră, Kelemen Hunor a punctat faptul că aleșii săi s-au abținut la votul la Codul de Procedură Penală, adică proiectul de lege care permite folosirea interceptărilor serviciilor secrete în cazul dosarelor penale.

Mai multe detalii a dat liderul de grup al UDMR, Csoma Botond, care și-a manifestat nemulțumirea. „Nu pot să spun că nu funcţionează Coaliţia, dar pe aceste subiecte cred că a fost un pic de derapaj, să spun aşa, în abordare. Eu v-aş spune cu cea mai mare plăcere ce s-a întâmplat între 14.30 şi 16.00, când în Comisia juridică s-a ajuns la această decizie. Sincer vă spun: nu ştiu ce s-a întâmplat”, a afirmat Csoma, despre pregătirea ultimei forme a codurilor.

PNL și PSD au votat aproape unanim cele două proiecte. Singurul social-democrat care a votat împotriva Codului Penal a fost Daniel Ghiță. La Codul de Procedură Penală, tot Ghiță a votat împotrivă, în timp ce UDMR s-a abținut. Predoiu nu a votat Codul Penal, nici Codul de Procedură Penală, invocând faptul că din cauza unor probleme tehnice. În schimb, de la tribuna Parlamentului a anunțat că le susține.

Până în prezent, Alianța pentru Unirea Românilor și Forța Dreptei au anunțat că vor atacarea legilor la CCR, în timp ce Uniunea Salvați România încă e în cumpănă, dacă să se ralieze unui demers cu Forța Dreptei, așa cum fac tradițional în astfel de situaţii. Fără USR, sesizarea celorlalte două formaţiuni ar fi inadmisibilă. Pe de altă parte, legile pot fi atacate la Curte de Instanţa Supremă, Guvern sau de Avocatul Poporului. De asemenea, intervenţia CCR poate fi cerută şi de Klaus Iohannis, dacă preşedintele decide să nu le promulge.

Hibele Codurilor, prin ochii specialiștilor

„Adevărul” a stat de vorbă cu doi foști judecători la CCR pe tema modului cum au ieșit cele două proiecte de lege. În primul rând, un prim semn de întrebare în testul de la Curtea Constituțională e dacă ele respectă principiul bicameralismului, adică forma de la Camera Deputaților să nu difere radical față de cea de la Senat. Iar aici, Camera Deputaților a decis să respingă absolut toate amendamentele de la Senat, pentru a fi adoptată forma trimisă de Guvern. „Bineînțeles că este o problemă (n.r. – modificări substanțiale între formele de la cele două foruri). Dacă diferă substanțial din ce a trecut între prima și a doua Cameră, atunci este (n.r- – neconstituţională). CCR a arătat de-a lungul timpului, prin deciziile sale”, a confirmat Petre Lăzăroiu. În schimb, Augustin Zegrean susține că rămâne la latitudinea CCR să decidă acest aspect. „Senatul și-a făcut o părere pe ce au trimis cei de la Guvern. Camera a venit cu altă formă. Depinde cum vor interpreta (n.r. – judecătorii CCR) modificările. Ce ar însemna ca toate legile trecute tacit în primă Cameră, adoptate cu schimbări în for decizional, să fie respinse”.

Pe tema abuzului în serviciu, Lăzăroiu a precizat că nu se pronunță, în timp ce Zegrean a punctat că „poate fi o discuție, de amorul artei”, însă „politica penală e atributul exclusiv al legiuitorului. CCR nu poate să spună câți ani să dea ca pedepse și sume. Ea poate spune că e conform cu Constituția sau nu”.

Dacă bulibășeala de la comisii, unde Laura Vicol a apelat la o soluție inedită pentru a fi dat raportul pentru cele două proiecte de lege, prin respingerea în bloc a zeci de amendamente, apoi doar menționarea că se revine la forma din Senat, nu a fost văzută ca o problemă de cei doi foști judecători CCR, în schimb, revenirea interceptărilor realizate de serviciile secrete, care pot fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv dosarele de corupție, este văzută ca o problemă. „Bineînțeles că e o mare problemă și e neconstituțional, că se restrâng drepturi și libertăți. De fapt, ele (n.r. – serviciile) devin participante la procesul penal. În Constituție spune că urmărirea penală se face de organele de urmărire penală”, a afirmat Lăzăroiu. De acord e și Zegrean. „Aici se încalcă mai multe decizii. Începând din 2015 sunt multe decizii care arată că nu pot fi folosite în procesele penale. (...) Eu am crezut că nu va mai reveni problema asta”, a conchis fostul șef al CCR.

Piruetele lui Predoiu

În doar câteva zile, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a ajuns să se contrazică. Prima dată a venit justificarea pragului, după ce Senatul decisese nivelul de 250.000 de lei. „Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale, pentru că acolo nu vorbeam doar de un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială. Acolo vorbeam de un proiect care trebuia adoptat, un proiect la care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege mai departe după adoptarea în Camera Deputaților. Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale, or, această decizie spune foarte clar în paragraful 55 că pentru a constitui o infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești”, este ceea ce afirma Predoiu pe 30 martie.

Câteva zile mai târziu, ministrul Justiției vede total diferit problematica. Așa că înainte de votul din plen, Predoiu puncta: „Cum am spus în nenumărate rânduri, Guvernul a plecat în proiectul său cu varianta fără prag, ţinând cont şi de exigenţele pentru funcţia publică, din perspectiva integrităţii şi de dreptul comparat, dar şi de faptul că, în deciziile CCR, problema e rămasă nelămurită, până la capăt. Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat şi toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de cinci sau şapte ani de zile şi nici până acum nu a fost lămurită, nici în doctrină, nici în jurisprudenţa Curţii”.