Raport: România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției
0Un raport finanțat de guvernul Statelor Unite și Uniunea Europeană concluzionează că România a făcut progrese importante în combaterea corupției, dar atrage atenția asupra traficului de droguri.

Raportul, care analizează problemele de crimă organizată cu care se confruntă țara noastră, plasează România pe ruta traficanților de persoane sau de droguri, însă, în ceea ce privește corupția, raportul arată că „România a făcut progrese semnificative” în acest domeniu.
„Țara a cunoscut o îmbunătățire puternică a climatului de guvernare în ultimii ani. În ceea ce privește corupția, una dintre cele mai vulnerabile zone din ultimul an au fost achizițiile publice și țara este încă clasată printre cel mai corupte din UE. Cu toate acestea, în timp ce rămân preocupări serioase, atât pe plan național, cât și internațional, România a făcut progrese semnificative în acest domeniu. Recent, unele personalităţile politice importante au fost înlăturate din funcţiile publice în urma unor anchete care au demonstrat că au abuzat de putere pentru a-și servi propriile interese”, precizează raportul Global Initiative Against Transnational Organized Crime.
În cadrul raportului este remarcată și situația privind criza refugiaților din Ucraina, în context fiind subliniată capacitatea de gestionare a statului, deși „multe voci și-au exprimat îndoieli în legătură cu capacitatea autorităților române de a face față unui număr substanțial de refugiați și de a proteja oamenii de traficanți și rețele de crimă organizată”.
Fără influență asupra procesului democratic
„Crima organizată din România nu pare să exercite putere sau influență asupra procesului democratic, fie la nivel national sau local. Cu toate acestea, corupția la nivelul guvernului și a partidelor politice, pornind de la degradarea economică şi morală a statului care s-a produs după căderea comunismului, este principala problemă pe agenda dezbaterilor naționale. De-a lungul anilor, încredere în autorități a fost erodată, evoluând de la frică în timpul dictaturii, la lipsa de respect față de lege în timpul procesului de reconstruire a statului”, mai precizează raportul, notând activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție.
Potrivit raportului, „după 20 de ani de activitate, timp în care impactul acesteia a fost perceput ca fiind extrem de redus, Direcția Anticorupție, instituția de bază a țării pentru combaterea corupției care slăbește puterea statului, a părut revigorată”.
„Guvernul României a adoptat Strategia Națională anticorupție 2021–2025, care urmărește îmbunătățirea măsurilor pentru a combate corupția într-o serie de domenii, în special în sectorul sănătății și protecția mediului, la fel și Strategie Naţională Împotriva Traficului de Persoane 2018–2022”, mai menționează raportul.
„România a ratificat mai multe convenții internaționale legate de activități criminale. În plus, țara are și respectă tratatele de extrădare atât cu UE cât și cu alte tari din afara spațiului comunitar. În ultimii ani, țara a depus eforturi pentru consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva crimei organizate, în special traficul de carne vie, criminalitate financiară și criminalitate cibernetică. Cadrul legal intern include legislația care acoperă majoritatea activităților criminale, inclusiv traficul de droguri, traficul ilegal de migranți, traficul de arme, spălarea banilor, evaziunea fiscală și infracțiunile cibernetice”, concluzionează raportul
Problema traficului de droguri
„Heroina este traficată din porturile georgiene de la Marea Neagră cu feribotul către Odessa sau către alte destinații din UE, cum ar fi România sau Bulgaria, după care intră pe ramura estică a rutei principale din Balcani pentru a fi traficate mai departe către Olanda și alte țări din Europa Centrală și de Vest. Se știe că rețelele infracționale de profil înalt stabilesc infrastructuri comerciale logistice legale pentru a facilita activitățile lor de trafic de droguri la scară largă, ceea ce indică infiltrarea infracțională a structurilor comerciale legitime. O serie de societăți din întreaga UE au fost utilizate pentru a ascunde aceste activități ilicite”, mai precizează însă raportul.
Notând și o creștere a consumului de droguri, raportul mai arată și că „România a devenit, de asemenea, o autostradă pentru drogurile din America de Sud”.
„Infrastructura infracțională care a fost dezvoltată pentru a trafica cantități mari de heroină sau droguri sintetice este acum folosită și pentru a trafica cocaină. Această infrastructură este deghizată ca fiind legală pentru a analiza riscul și controlul autorităților”, este menționat, fiind precizat că „cetățenii români care trăiesc în America de Sud, precum și sud-americanii din România, creează legături stabile pentru grupurile de crimă organizată interesate să dezvolte noi rute alternative”.
Astfel, mai este precizat faptul că, „în ultimii ani, grupurile infracționale din Balcani, cum ar fi grupurile albaneze, sârbo-muntenegrene și bulgare, au fost din ce în ce mai mult implicate în contrabanda cu cocaină pe rutele maritime și în porturile de la Marea Neagră din Bulgaria și România”, în ciuda faptului că „nu există o piață internă mare”, iar „cererea locală este scăzută din cauza prețului ridicat al drogului pe stradă”.