Predoiu: Codurile nu-şi propun legalizarea prostituţiei

Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, a declarat azi, într-o conferinţă de presă organizată pentru a discuta articole din cele patru proiecte de coduri juridice, că acestea nu-şi propun să legalizeze prostituţia, informează NewsIn.

"S-a vorbit de prostituţie (n.r. - în presa centrală) şi de faptul că prin acest Cod penal se legalizează prostituţia. Inexact. Legalizarea prostituţiei presupune o lege care să organizeze această activitate. Nu este cazul. Noi ne-am propus să reprimăm fenomenul prostituţiei prin politici penale moderne, adică atacând proxenetismul, atacând traficul de persoane. Acolo este problema", a afirmat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a spus că prostituţia este sancţionată şi în prezent, dar că persoanele în cauză îşi reiau practicile, de cele mai multe ori.

"Prin urmare, trebuie să avem în vedere că aceste coduri pot cuprinde o serie de elemente cu caracter de noutate, care pot părea neobişnuite pentru practica noastră penală. Asta arată, o dată în plus, faptul că suntem atât de mult rămaşi în urmă şi că suntem şi inconsecvenţi. Ne plângem, pe de o parte, că avem un Cod penal comunist, rigid, care nu are în vedere flexibilitatea şi dinamismul societăţii contemporane iar, pe de altă parte, ne temem de coborârea limitelor maxime de pedeapsă, uitând că, de fapt, instanţele se orientează către mijlocul acestor intervale de pedeapsă sau către pragul minim", a susţinut Predoiu.

Ministrul Justiţiei a arătat că a iniţiat aceste discuţii asupra codurilor juridice întrucât a observat că în ultimele săptămâni există o preocupare în a se analiza conţinutul acestor proiecte şi a fi dezbătute în presă.

El a spus că aceste discuţii vor continua, chiar şi săptămânal dacă este nevoie, întrucât, în opinia sa, este normal ca specialiştii care au elaborat proiectele să explice prevederile lor.

Un alt exemplu oferit de Predoiu care a fost pe larg dezbătut în presa centrală a fost că prin aceste coduri se intenţionează modificarea cuantumului pedepselor, criticându-se faptul că această coborâre a maximului pedepselor ar duce la încurajarea infracţionalităţii.

'În general, specialiştii sunt de părere că infracţionalitatea se reprimă nu neapărat printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor, prin maxime foarte ridicate, ci prin prevenţie, depistare şi prin condamnarea rapidă a celor care comit infracţiuni. Aceasta este practica europeană' - a subliniat ministrul.

Cătălin Predoiu a exemplificat cu infracţiunea de furt calificat, care este pedepsită cu închisoare de la trei la cinci ani, spunând că a observat, de-a lungul timpului, că instanţele se orientează către minimumul pedepsei ori către jumătatea acesteia.

'80% dintre deţinuţii noştri din penitenciare condamnaţi pentru furt calificat sunt pentru o perioadă de cinci ani. Pentru ce să menţin pragul de 15? Accelerând cursul proceselor obţinem o reprimare infracţională, nu mărind artificial cuantumul pedepselor. Aceasta este o soluţie consacrată în codurile europene' - a precizat Predoiu.