Pagina cititorului

Bogdan Pîncu, din Craiova, este abonat la ziarul „Adevărul“ de la apariţia colecţiei „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă“.

Colecţionarul de cărţi „Adevărul"

În afara acestor volume, pe care le primeşte prin poştă, directorul Clubului Sportiv Judeţean Ştiinţa „U" Craiova a achiziţionat toate cărţile din colecţiile „Adevărul": „Pictori de geniu", „Colecţia Disney", „Prima mea enciclopedie", „Jules Verne", „Ghiduri turistice" şi „Marile muzee ale lumii".

 „Suntinteresante toate produsele, atât cărţile, cât şi ziarul. În fiecare zi citesc articolele şi cu siguranţă voi rămâne un consumator fidel al colecţiilor, pentru că sunt educative", a precizat Bogdan Pîncu. El a adăugat că şi membrii familiei sale sunt interesaţi de cărţile care se distribuie cu „Adevărul" şi că are mulţi prieteni sau colegi de serviciu împreună cu care comentează noile apariţii.

Bugetarii anonimi

Pentru noi, bugetarii, se anunţă vremuri grele: vom pierde un sfert din salariu şi mulţi vom fi concediaţi. Ajunşi pe drumuri, fără bani, vom cunoaşte dispreţul copiilor şi nemulţumirea nevestei. Fără un locşor cald unde să ne petrecem ziua, vom fi nevoiţi să suportăm cicăliturile familiei şi privirile, licărind de o satisfacţie răutăcioasă, ale rudelor şi amicilor. Pe scurt, avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Vom fi loviţi puternic, fără milă, şi mulţi dintre noi se vor clătina. Vieţile ne vor fi tulburate, echilibrul interior ne va fi zdruncinat.

Ce-i de făcut? Să fim sinceri, protestele ne obosesc şi nici nu au sorţi de izbândă. Guvernanţii nu sunt atât de sensibili încât să se lase impresionaţi de vaietele noastre. Atunci? Vă propun o soluţie patentată de alte categorii defavorizate: crearea clubului „Bugetarii anonimi". În fond, noi, bugetarii, suntem, ca şi alcoolicii, nişte dependenţi: în cazul nostru, dependenţi de atitudinea paternală a statului. Până acum, statul a fost un angajator indulgent: rar ne certa, mai rar ne pedepsea şi foarte rar ne alunga. Am dus-o bine cu statul! Mulţi dintre noi am avut suficient timp ca, pe parcursul zilei de lucru, să desfăşurăm mici activităţi în interes personal: obţinerea a diverse informaţii practice de la colegi, lungi căutări pe internet, corespondenţă cu amicii etc. Statul ne-a tolerat şi ne-a îngrijit ca pe propriii copii.

Acum, mulţi dintre noi vom pierde această protecţie. Părăsiţi, desconsideraţi, anxietatea şi depresia sunt aproape. Să nu disperăm! Împreună, noi, bugetarii anonimi, vom depăşi această criză şi vom putea deveni fericiţi şi utili. Trebuie doar să ne admitem neputinţa şi să acceptăm că numai o putere superioară ne-ar puta reda echilibrul psihic. Precum confraţii alcoolici, să întocmim o listă a greşelilor noastre şi a persoanelor pe care le-am supărat! Şi să ne încredinţăm soarta lui Dumnezeu, cu nădejdea că ne va izbăvi. Amin!

Norocel  Buxbaun