Analiză Nemulțumirile care fierb în Europa ar putea exploda în 2027. Ce urmează după toamna protestelor

Europa traversează o perioadă de tensiuni sociale care s-ar putea agrava în 2027, pe fondul scumpirilor și al nemulțumirilor acumulate de cetățeni. Cercetătoarea Elena Trifan explică pentru „Adevărul” de ce protestele se extind inclusiv în Germania, unde nivelul de trai a temperat multă vreme revolta socială, și avertizează că intensificarea manifestațiilor depinde de capacitatea politicienilor de a răspunde revendicărilor străzii.

Ce ne așteaptă în 2027, după o toamnă a protestelor în aproape toată Europa Foto: Profimedia

Potrivit acesteia, pentru a înțelege ce ne așteaptă anul următor, trebuie să privim la ce au în comun aproape toate manifestațiile de pe continent.

„Suntem într-un context în care realizăm că totul devine din ce în ce mai scump pentru oamenii de rând, în timp ce companiile fac profit, iar formele tradiționale de organizare, cum ar fi sindicatele, nu mai reușesc să răspundă nevoilor. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive: legile au devenit tot mai restrictive, sindicatele au primit tot mai puține puteri, iar oamenii nu mai au încredere în ele, pentru că au fost puternic discreditate. Toate acestea sunt semnele unei societăți care nu mai reușește să ofere o viață decentă muncitorilor”, a transmis cercetătoarea Elena Trifan, profesoară la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Elena Trifan explică într-un interviu pentru „Adevărul” că manifestarea suferinței doar în stradă, în forme pe care o societate civilizată le consideră extreme, semnalează un eșec al mecanismelor obișnuite de rezolvare, iar absența protestelor din România trebuie citită în legătură cu experiențe repetate în care condițiile materiale nu s-au schimbat, deși cetățenii au ieșit în stradă.

„Dacă ne uităm la toate semnele economiei, lucrurile au luat o direcție foarte negativă. Când ajungem în punctul în care suferința poate fi doar manifestată, fără alte pârghii, doar în stradă și în forme pe care o societate civilizată le consideră — cu ghilimelele de rigoare — sălbatice sau barbare, este clar că vorbim despre un eșec. Ce se va întâmpla depinde foarte mult de formele de organizare.

Am trăit momentul organizării la nivel european, inclusiv odată cu criza din 2008, și am observat cu toții, pasiv, cum Grecia a fost îngenuncheată și cum oamenii care trăiau acolo, inclusiv persoane din România, au suferit o violență economică fără precedent. Au fost acceptate condițiile FMI și am trecut prin suferințe. Aceasta mi se pare o explicație pentru faptul că în România nu mai există proteste: am trecut prin atâtea situații în care condițiile materiale nu s-au schimbat deloc”, a mai precizat Elena Trifan.

Cercetătoarea explică protestele tinerilor din Germania, o țară în care nivelul ridicat de trai a temperat până acum nemulțumirile sociale, și arată că dificultățile economice au ajuns să afecteze inclusiv centrul Europei.

„Mi se pare interesant că tinerii au ieșit în stradă și în Germania, pentru că Germania a fost, în general, o țară relativ pasivă, care nu-și arăta nemulțumirea față de condițiile materiale, deoarece beneficia de condiții materiale superioare față de restul Europei, indiferent de guvernare. Practic, vedem acum că a ajuns cuțitul la os până și în mijlocul Europei”, a mai explicat Elena Trifan.

Aceasta susține că protestele și violențele se vor intensifica până când politicienii nu vor da dovadă că înțeleg mizele cerințelor străzii, care se referă în principal la puterea disproporțională a piețelor, exercitată în special asupra cetățenilor de rând.

„Certitudine este un val nou de protest care s-a văzut peste tot în lume, inclusiv în Nepal și în alte țări. Nu suntem primul continent în care au loc astfel de proteste și pare că politicienii nu identifică corect împotriva cui protestează cetățenii și nu văd că aceștia suferă în timp ce companiile fac profit record, iar AI-ul și bulele financiare creează un cerc vicios financiar pe care, până la urmă, tot noi îl plătim. Europenii nu se pot revolta doar împotriva guvernelor, pentru că ele ajung să fie doar intermediari secundari ai companiilor”, a mai precizat Elena Trifan.

Pentru ce ies europenii în stradă

Franța: Sute de mii de oameni au mărșăluit în Franța în trei sâmbete consecutive din octombrie, protestând, printre altele, față de costul crescând al vieții. Până la sfârșitul zilei, protestele au dus la violențe și distrugeri de bunuri în mai multe orașe, inclusiv la Paris. Demonstrațiile au fost organizate de elevi de liceu și studenți, de „vestele galbene” și de sindicate.

Mai mulți protestatari, inclusiv minori, au fost răniți grav sau mutilați de la mijlocul lunii septembrie, în timpul operațiunilor de menținere a ordinii publice. După aproape o lună de violențe disproporționate din partea forțelor de ordine, manifestanții au început să răspundă prin jafuri ale magazinelor de lux și prin incendieri, iar poliția a răspuns și mai dur. Autoritățile au numărat 410.000 de demonstranți în toată țara, în timp ce organizatorii au estimat numărul la 800.000. Sute de persoane au fost reținute în timpul operațiunilor polițienești de forță menite să limiteze tulburările. Potrivit ministrului de Interne, 1.193 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Franța a impus interdicții de circulație pe timp de noapte și a interzis mai multe demonstrații, în timp ce planifică măsuri de securitate care includ desfășurarea forțelor armate.

Cererile de finanțare suplimentară pentru educație și protestele împotriva costului crescut al vieții au fost însoțite de denunțuri privind rasismul tot mai mare, după un atac petrecut pe 23 octombrie în Paris, în urma căruia o persoană a murit și șapte au fost rănite. Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele îndeamnă la continuarea mișcării de protest, inclusiv prin blocarea liceelor și universităților pe 3 și 5 noiembrie. Este planificată și o zi de acțiune sindicală pe 5 noiembrie, iar grupul de coordonare al „vestelor galbene” a cerut un „șase-șapte popular” prin continuarea mișcării pe 6 și 7 noiembrie.

Spania: Evacuarea unei femei de peste 80 de ani din locuința sa din Madrid, urmată de moartea ei două săptămâni mai târziu, a stârnit la sfârșitul lunii septembrie indignare și proteste ample în toată Spania. Evenimentele au declanșat o criză politică și au dus la convocarea unor alegeri generale anticipate pentru 29 noiembrie. În mai multe orașe din țară, mai ales în centrul Madridului, activiștii și demonstranții cer în continuare măsuri mai puternice de protecție pentru chiriași. Principalele sindicate din Spania au convocat o grevă generală pentru 11 noiembrie, pentru a-și susține cererile legate de locuințe și salarii înaintea scrutinului de la sfârșitul lunii. 

Italia: Sute de mii de studenți și muncitori au protestat în Italia pe 30 octombrie, cerând mai multe fonduri pentru școli și măsuri pentru combaterea costului crescut al vieții. Demonstrațiile de amploare au fost, în cea mai mare parte, pașnice. Totuși, Italia a desfășurat soldați și a adoptat un decret de securitate care relaxează regulile privind detenția minorilor.

De asemenea, în ultimele săptămâni s-au mobilizat în Italia și șoferi de camion, șoferi de taxi și fermieri, pentru a denunța prețurile în creștere la combustibil și pentru a se opune creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Germania: Zeci de mii de tineri germani au protestat pe 31 octombrie la Berlin, Frankfurt, Köln și în alte orașe, inspirați de mișcările din Franța și din alte țări europene. Ei au răspuns apelului unui grup numit „GenZ regelt” („Generația Z va repara”). Protestatarii cer condiții mai bune în școli și măsuri împotriva costului crescut al vieții, se opun unei posibile reintroduceri a serviciului militar și atrag atenția asupra încălzirii globale. 

Belgia: Începutul anului școlar, deja marcat de protestele profesorilor francofoni, a fost tulburat și de demonstrațiile elevilor și studenților, pornite de la mișcarea de protest din liceele din Franța. Au izbucnit ciocniri în mai multe orașe, iar la Liège tulburările au fost cele mai grave.

Apoi, sindicatele au convocat o demonstrație națională pe 9 octombrie. Aproape 50.000 de oameni au mărșăluit la Bruxelles. Protestul împotriva guvernului federal a început pașnic, după care au izbucnit ciocniri lângă Gara Centrală și apoi lângă gara Bruxelles-Midi. Poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a respinge și dispersa grupurile de tulburători, iar aproximativ 100 de persoane au fost reținute.

La sfârșitul lunii octombrie, mai multe sute de persoane s-au adunat din nou la Liège și Bruxelles, cu mai multe ocazii. O demonstrație națională care implică toate sectoarele non-profit va avea loc la Bruxelles pe 10 decembrie, la convocarea sindicatelor.

Portugalia: Mii de persoane au participat pe 20 octombrie la proteste, în principal în capitala Lisabona și în Porto, după ce autoritățile au demontat taberele amenajate de activiștii care militează pentru dreptul la locuință. Operațiunea a dus la 55 de rețineri.

Serbia: Tragedia de la gara din Novi Sad, petrecută în noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane, a provocat unele dintre cele mai mari proteste din Serbia de la căderea liderului iugoslav Slobodan Milošević, în 2000. Mișcarea studențească antiguvernamentală apărută după această tragedie a câștigat alegerile din octombrie 2026 și a înlăturat de la putere partidul naționalist al lui Aleksandar Vučić. Mii de oameni s-au adunat la Novi Sad, pe 1 noiembrie, pentru a omagia victimele tragediei. 

Albania: Protestele împotriva guvernului au început în luna mai, din cauza unui proiect controversat de dezvoltare turistică pe litoral, care ar avantaja persoane apropiate președintelui american Donald Trump. Nemulțumirea s-a îndreptat și împotriva corupției. Mișcarea studențească, care nu are un lider, semnalează de asemenea deficiențele din sistemul de sănătate și lipsa perspectivelor pentru tineri.

Timp de mai multe luni, protestatarii au mărșăluit pașnic în fiecare zi în Tirana și s-au oprit în fața biroului prim-ministrului pentru a-i cere demisia. Însă din mijlocul lunii octombrie demonstrațiile au devenit violente, cu ciocniri zilnice între protestatari și poliție. Potrivit cifrelor Ministerului de Interne, aproximativ 300 de persoane au fost rănite, aproape două treimi dintre ele fiind polițiști.

Poliția, vizată cu pietre, cocktailuri Molotov și dispozitive pirotehnice, răspunde în mod regulat cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimile.