Analiză Ne-a produs Ucraina daune uriașe? Declarația lui Băsescu, disecată de un expert: „Problema e la autoritățile României”

Reacțiile dure ale fostului președinte Traian Băsescu la adresa Ucrainei, după ce atacurile cu drone de la Marea Neagră au blocat temporar livrările de țiței kazah spre România, scot la iveală o pasivitate a diplomației de la București. Deși criza de la terminalul Novorossiysk s-a stins rapid în doar șase zile prin medierea Washingtonului, analiștii de la București subliniază că România ar fi trebuit să își folosească statutul de partener strategic pentru a obține direct de la Kiev garanții de securitate pentru navele care îi asigură aprovizionarea.

Traian Băsescu a acuzat Ucraina că provoacă „daune uriașe” României. FOTO: Mediafax

În contextul crizei de pe piața țițeiului, declanșată de atacurile Ucrainei asupra navelor care transportau petrol din Kazahstan prin Marea Neagră, fostul președinte Traian Băsescu a ridicat problema reducerii sprijinului oferit de România Ucrainei, invocând pagubele economice suferite de țara noastră.

„Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței din Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni”, a declarat Traian Băsescu, duminică, la Digi 24.

Rezolvare în șase zile. Intervenția decisivă a SUA

Între timp, Ministerul Kazah al Energiei a anunțat luni, 27 iulie, că exporturile de țiței au fost reluate prin conducta Caspian Pipeline Consortium, după ce consorțiul a reînceput să accepte petrol de la transportatori și a reluat încărcările la terminalul maritim din portul rusesc Novorossiysk, la Marea Neagră, punând astfel capăt crizei care a durat 6 zile.

„Este o veste bună faptul că exporturile au fost reluate în doar șase zile, ceea ce ne plasează într-un scenariu optimist, mult mai puțin grav decât am fi putut anticipa. Această soluționare rapidă se datorează, în principal, intervenției americane la guvernul de la Kiev, care va conduce, cel mai probabil, la o ajustare a strategiilor de atac cu drone, astfel încât să fie vizate doar petrolierele care transportă țiței rusesc, iar cele care cară țiței kazah să fie ocolite și protejate. 

În ceea ce privește impactul celor șase zile de întrerupere, acesta nu este un interval suficient de lung pentru a crea dezechilibre semnificative sau probleme majore, ci reprezintă, din contră, varianta ideală, care nu a afectat în mod grav aprovizionarea sau stabilitatea pieței”, a declarat Eugenia Gusilov, fondatoare Romania Energy Center, pentru Adevărul.

De ce nu a profitat România de statutul său de partener strategic?

Cu toate acestea, declarația fostului președinte al României poate cântări mult în percepția românilor cu privire la ajutorul pe care-l oferim Ucrainei, considerat de o parte a electoratului ca fiind prea mare sau că ar putea genera intrarea țării în război, prin supărarea Rusiei.

Eugenia Gusilov a analizat în detaliu declarația fostului președinte.

„Declarația președintelui Băsescu reflectă o anumită supărare și, într-o oarecare măsură, frustrare, însă această reacție este, în opinia mea, una justificată și nu poate fi imputată în întregime părții ucrainene. Ceea ce doresc să subliniez este că România ar trebui să mențină un canal direct de comunicare cu guvernul de la Kiev și cu președintele Zelenski, astfel încât să își poată exprima nemulțumirile și să transmită o rugăminte specială, aceea de a nu fi vizate dronele care transportă țiței kazah către România. Cred că acest demers nu ar trebui să fie mediat neapărat de Statele Unite, ci ar fi trebuit să poată fi rezolvat la nivel regional, mai ales că suntem țări vecine, iar România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina în diverse moduri”, a transmis aceasta.

Potrivit expertei în energie, deși implicarea SUA a fost de bun augur, pentru că a grăbit negocierile, România s-a dovedit a fi un partener suficient de util Ucrainei, în așa fel încât discuțiile să fi fost aranjate direct cu Zelenski.

„Implicarea americanilor este binevenită și ar putea grăbi găsirea unei soluții, dar consider că România a făcut suficiente sacrificii și a oferit un sprijin considerabil Ucrainei în ultimii patru ani, astfel încât să aibă dreptul de a deschide un canal direct de comunicare cu președintele Zelenski și de a-și exprima clar doleanțele. Mai exact, am putea solicita în mod expres ca petrolierele care transportă țițeiul din Kazahstan către România să fie exceptate de la eventualele atacuri, iar eu cred că o astfel de cerere ar trebui să întâmpine receptivitate la Kiev, având în vedere relația de vecinătate și sprijinul constant oferit de România. În acest moment, publicul nu știe dacă partea română a încercat măcar să inițieze un astfel de dialog sau dacă România nu a spus nimic și a preferat să aștepte ca Washingtonul și americanii să ridice această problemă în relația cu Ucraina”, a precizat Eugenia Gusilov.

Totodată, fondatoarea Romania Energy Center a explicat că Ucraina nu avea ce beneficii să urmărească prin limitarea accesului țării noastre la piața de țiței.

„Ucraina nu ar fi putut fi ajutată în vreun fel de această criză. Totodată, obiectivul Kievului nu este acela de a afecta aprovizionarea cu energie a României, ci de a ataca infrastructura energetică și non-energetică din spatele liniei frontului, pentru a distruge iluzia creată de propaganda rusă, conform căreia războiul nu are niciun efect asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ruși. 

Astfel, loviturile asupra rafinăriilor, intensificate în perioada mai-iulie, au rolul de a spulbera această percepție falsă și de a arăta populației ruse că războiul îi afectează direct, fără a avea însă ca țintă statele vecine sau securitatea lor energetică”, a mai punctat Eugenia Gusilov.

Kazahstanul condamnă atacurile asupra navelor civile 

Suspendarea temporară a operațiunilor a fost declanșată de atacurile cu drone ucrainene îndreptate împotriva unor nave civile în Marea Neagră, evenimente pe care Kazahstanul le-a condamnat public, calificându-le drept o amenințare directă la adresa securității energetice la nivel internațional.

Conducta CPC, cu o lungime de 1.510 kilometri, leagă zăcămintele de petrol din Kazahstan de portul rusesc Novorossiisk, de pe țărmul Mării Negre, de unde petrolul este încărcat în petroliere și transportat către piețele mondiale, iar prin această conductă tranzitează aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, inclusiv cele din zăcămintele exploatate de companii occidentale, dar și petrol rusesc. 

În prezent, consorțiul revine treptat la parametrii normali de funcționare, dar menține măsuri de siguranță suplimentare pentru a preveni eventuale incidente similare. 

Reluarea exporturilor prin terminalul maritim permite companiilor producătoare să restabilească livrările contractate, iar operațiunile se desfășoară în continuare cu respectarea procedurilor de securitate. 

Producția a înregistrat o scădere semnificativă la câmpul Tengiz, operat de Chevron, care este cel mai mare zăcământ petrolifer din Kazahstan, unde extracția a scăzut de la o medie de 925.000 de barili pe zi în iulie la aproximativ 406.000 de barili pe zi, adică mai puțin de jumătate, iar la nivel național, producția totală de țiței a Kazahstanului a coborât de la 2,07 milioane de barili pe zi la 1,63 milioane de barili pe zi. 

Ministerul Energiei din Kazahstan a explicat că această ajustare a fost o măsură tehnică necesară pentru a menține stabile operațiunile de producție, în contextul în care rezervoarele de stocare ale consorțiului Caspian Pipeline Consortium se apropiau de capacitatea maximă.