Exclusiv Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă”

Liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, au fost prezenți miercuri, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Profesorul Sergiu Mișcoiu decriptează, pentru „Adevărul”, mesajul transmis de Macron și Mertz, dar și pe cel al absenței României de la acest eveniment.

Maia Sandu și Emmanuel Macron au o relație excelentă. FOTO: AFP

Președintele Franței, Emmanuel Macron, alături de cancelarul german Friedrich Mertz și de premierul Poloniei, Donald Tusk, și-au anunțat prezența în capitala Republicii Moldova, când țara traversează un moment delicat.

Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, politologul Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, dar și un excelent analist de politică externă. Vizita celor trei lideri, dar și în egală măsură absența unui reprezentat din fruntea statului român sunt explicate de profesorul clujean, într-o analiză pentru „Adevărul”.

În opinia sa, vizita are ca principal rol o mobilizare a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, dar și un mesaj de susținere pentru președintele Maia Sandu și pentru forțele democratice ale țării.

„Această vizită este o vizită oficială prin care se dorește exprimarea cât se poate de clară a sprijinului pe care îl oferă statele europene, guvernulul pro-european de la Chișinău. Situația de acolo este dificilă, rezultatul alegerilor nu mai este cel de odinioară, adică de acum patru ani, când PAS a luat o majoritate absolută. Între timp, acest partid s-a erodat, a mai comis și o serie de greșeli, dar în schimb a ținut calea pro-europeană împreună cu Maia Sandu. Evident că avem o susținere largă din partea partenerilor europeni pentru Republica Moldova, iar acesta este mesajul de bază”, explică profesorul Mișcoiu.

Bătălia pentru Republica Moldova

În acest moment, mai spune Sergiu Mișcoiu, Republica Moldova este unul dintre teritoriile în care are loc o încleștare între două lumi, cea occidentală și cea rusă. Rezultatul este departe de a fi previzibil, chiar dacă aparent forțele pro-occidentale par capabile de o mobilizare, așa cum s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu. Din urmă vin însă puternic forțele politice fidele Moscovei.

„Rusia investește foarte mult în Republica Moldova încercând să schimbe rezultatul, să facă cel puțin să nu existe o majoritate pentru partidele pro-europene. Iar dorința rușilor contravine evident în mod frontal cu politica europeană. Mai mult, avem din partea Europei această idee că Republica Moldova este o piatră de încercare pentru confruntarea binară între liberalism și iliberalism, între democrație și autoritarism. De aceea se investesc eforturi serioase de ambele părți pentru a menține Republica Moldova pe calea deja bătătorită, respectiv pentru a o obliga să revină în sfera de influență a Federației Ruse. Este foarte bine pentru democrație că există această mobilizare a liderilor europeni și a forțelor pro-europene, să sperăm că ea va da și roade”, mai spune expertul.

Nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost prezenți la Chișinău, iar percepția generală este că nici nu au fost invitați la acest eveniment. Asta arată încă o dată cât de departe este România de a conta cu adevărat, în condițiile în care printre cei invitați s-a aflat premierul polonez, deși Polonia nu are legăturile speciale cu Republica Moldova pe care le are Bucureștiul.

Profesorul Sergiu Mișcoiu are o explicație pentru această absență, cumva surprinzătoare și neplăcută, în egală măsură.

„Sigur că ar fi fost bine ca România să fie cooptată în acest triunghi și să aibă o prezență mai susținută la Chișinău, dar probabil că se dorește ca lucrurile să se întâmple în mai multe valuri, adică să existe vizite care să se succeadă, nu toate deodată, tocmai pentru a păstra ritmul acest al actelor care demonstrează susținerea pentru guvernul pro-european de la Chișinău”, adaugă profesorul.

De notat faptul că totuși Nicușor Dan va vizita Chișinăul în curând. Pe 31 august 2025, de Ziua Limbii Române, președintele României va fi prezent la evenimentele care vor fi organizate în capitala Republicii Moldova cu această ocazie.

Nicușor Dan și Maia Sandu s-au mai întâlnit luna aceasta, când președintele României a petrecut un sfârșit de săptămână alături de familie în Republica Moldova, la invitația Maiei Sandu. Atunci, cei doi lideri au participat împreună la mai multe evenimente.

Ce urmează pentru Republica Moldova

Pentru Republica Moldova urmează o nouă serie de alegeri care vor fi cruciale pentru viitorul micului stat vecin cu România. Peste exact o lună, pe 28 septembrie, au loc alegerile parlamentare. Mulți experți consideră că acestea sunt chiar mai importante ca alegerile prezidențiale din 2024, care au fost câștigate de Maia Sandu. Deși Maia Sandu și-a asigurat atunci al doilea mandat, o eventuală victorie a forțelor pro ruse în această toamnă ar putea să devieze drumul european al țării. Formațiunea de guvernământ pe care a fondat-o Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a câștigat cateogoric alegerile de acum patru ani, însă sondajele de acum arată mai puțin bine.

Inevitabilul s-a produs în acești ani de guvernare, iar PAS s-a erodat foarte mult, așa cum se întâmplă de obicei cu partidele care câștigă puterea și au un mandat complicat. PAS nu a reușit să rezolve problemele economice ale țării, iar Republica Moldova se află într-o situație catastrofală.

Însă PAS merită toate aprecierile moldovenilor de orientare pro-europeană pentru eforturile pe care le-a făcut pentru a menține țara pe drumul integrării în Uniunea Europeană. De altfel, Republica Moldova a beneficiat enorm de pe urma fondurilor pre aderare, dar și de sprijinul financiar direct acordat de țări ca România, Franța și Germania.

În schimb, forțe de orientare pro-rusă încearcă, deocamdată fără succes, să deturneze eforturile Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană.

Sondajele nu arată bine

Cu o lună înaintea alegerilor, sondajele nu arată prea bine pentru Maia Sandu și partidul ei, dar nici pentru forțele pro-europene. Conform unui sondaj realizat recent de iData, 36% dintre participanți și-ar da votul pentru PAS. Pe locul doi se află Blocul Electoral Patriotic, format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), al cărui lider este Vladimir Voronin, formațiunea Viitorul Moldovei, al cărei președinte este Vasile Tarlev, și Inima Moldovei, condusă de Irina Vlah. Acest bloc ar obține 27,5% din voturi.

Pe următoarea treaptă se clasează Blocul Alternativa, ai cărui lideri sunt primarul Chișinăului, Ion Ceban (actual conducător al MAN), Ion Chicu (președintele PDCM), Mark Tcaciuk (liderul Congresului Civic) și Alexandr Stoianoglo (fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024). Pentru acest bloc și-au exprimat intenția de vot 11,3% dintre respondenți.

Urmează Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cu 9,2% din opțiunile de vot. Alte formațiuni, printre care Moldova Mare, Partidul Democrația Acasă și Partidul Social Democrat European, ar obține sub 3% și nu ar reuși să intre în Parlament.