Exclusiv Adevărul despre ajutorul dat de România Ucrainei. „Strategia noastră lasă loc pentru teoria conspirației și dezinformările rusești”
0Statul român refuză să spună cât și în ce măsură a ajutat Ucraina, ceea ce alimentează propaganda și minciunile Rusiei. Un general, un politolog și un expert în comunicare explică, pentru „Adevărul”, în ce ar consta ajutorul acordat Ucrainei, ce ar trebui făcut pe viitor, dar și care sunt riscurile secretomaniei guvernamentale.
Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a transmis mesaje de mulțumire liderilor care i-au adresat felicitări și a publicat imagini cu scrisorile primite. Printre liderii menționați de președintele Ucrainei s-a numărat și șeful statului român, Nicușor Dan, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul acordat și a apreciat livrările „vitale” de echipament defensiv care ajută la protejarea orașelor și comunităților ucrainene.
Și tot luni, ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal a anunțat, după întâlnirea avută la Kiev cu omologul său de la București, Ionuț Moșteanu, că țara va primi un nou pachet de ajutor militar din partea României – al 23-lea.
„Adevărul” a abordat subiectul ajutoarelor destinate Ucrainei cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, cu expertul în comunicare Radu Delicote și cu politologul Andra Martinescu, de la Universitatea Cambridge.
Lecție de transparență din partea Ucrainei aflate în război
În timp ce Ucraina, stat aflat în război, mulțumește cu subiect și predicat României pentru sprijinul vital, iar presa de la Kiev nu ezită să explice în ce constă acest sprijin, statul român se dovedește foarte secretos cu propriii cetățeni. Așa cum se întâmplă încă din 2022, când Rusia a declanșat războiul prin invadarea Ucrainei, autoritățile române se încăpățânează să evite să facă publice pachetele de ajutor destinate Kievului, cu excepția sistemului Patriot, care a fost donat anul trecut și a sprijinului economic, inclusiv a punerii infrastructurii sale la dispoziția vecinilor din Nord.
Însă secretomania României se întoarce ca un bumerang împotriva sa. Propaganda rusă a profitat din plin de lipsa oricărui apetit de comunicare arătat de autoritățile române și s-a grăbit să umple spațiul rămas gol cu multă dezinformare. S-a dovedit astfel că, dincolo de lipsa de transparență și de orice fel de respect a statului față de propriii cetățeni, această atitudine nu face decât să dea „muniție” propagandei ruse, care încearcă - și în mare măsură și reușește - să acrediteze ideea că criza cu care se confruntă România și măsurile dure de austeritate ar fi în realitate cauzate de necesitatea de a strânge bani pentru Ucraina.
Expertul în comunicare publică Radu Delicote critică lipsa de transparență a statului român și explică de ce această strategie este profund dăunătoare.
Unde greșesc autoritățile române prin lipsa de transparență
„Ca idee, cred că ce vor să facă în momentul de față administrația prezidențială sau ministerele de resort prin această lipsă de comunicare este să lase impresia că se lucrează. Și vor să lase impresia că există strategia omului tăcut care muncește. Dar cred că prin această strategie nu reușesc să convingă cetățeanul român consumator de știri, care este direct interesat de ceea ce face Guvernul României, care și-ar dori poate o serie de cifre, situații, fie ele prezentate evident și doar parțial, ca să nu se iasă cu informații sensibile. Evident, această strategie lasă loc acestor teorii ale conspirației. Cine pierde pe termen mediu și lung? Evident că tot comunicatorii, cei care și-au stabilit această strategie – Guvernul României, instituțiile statului, Administrația Prezidențială etc. Pentru că ei sunt de facto ai tuturor deciziilor în ceea ce privește poziționarea României față de Ucrainei. Cred că ar fi bine să iasă din paradigma tac și fac și să treci în paradigma nu tac, dar fac și să și pot să prezint anumite nuanțe”, spune Delicote.
Prin această lipsă de transparență și prin atitudinea arogantă față de opinia publică, statul este cel care are de pierdut. În timp ce autoritățile române tac, propaganda rusă este hiperactivă, iar roadele dezinformării încep să se coacă.
„Tactica clasică de marketing, fie el și politic, fie el și instituțional, este ca tu să spui povestea ta, înainte de a o spune ceilalți, cei care pot fi adversarii tăi. Pentru că în momentul respectiv, povestea ta va fi spusă în termenii lor. Drept urmare, decât să nu comunici deloc, e mai bine comunici mai puțin, dar relevant, ca să nu ajungi ca povestea ta să fie spusă de altcineva, cu altă retorică și alte interese”, mai spune Radu Delicote.
Ucrainenii spun tot ce evită statul român
Dacă autoritățile române au făcut din ajutorul acordat Ucrainei un secret de stat, comunicatorii statului român au dat dovadă de dublu amatorism și nu au prevăzut că informațiile pe care România le ține secrete, sau cel puțin o parte a lor, sunt prezentate în presa ucraineană. Potrivit defenseromania.ro, există un reportaj video interesant realizat recent de postul ucrainean de televiziune Army TV, care oferă o înțelegere clară a modului în care sistemele românești APR-40 se comportă în realitate pe front.
La rândul lor, ucrainenii de la DefenseExpress susțin că sistemele românești MLRS APR-40 ar fi fost furnizate începând cu luna mai a anului 2023. Și ca și cum n-ar fi suficient, o altă sursă ucraineană, oryxspioenkop.com, susține că România ar fi oferit Kievului lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 mm, dar și transportoare blindate TAB-71 MS, obuziere tractate 152 mm, dar şi mitraliere grele de 12,7 mm, DshKM.
Alături de armament, România ar fi furnizat şi o cantitate foarte mare de muniţii, cum ar fi rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul mitralieră calibru 7,62 mm, informează sursa ucraineană, citată de Monitorul Apărării.
Și mai important, Kyiv Post a scris încă din primele zile ale războiului că sprijinul oferit Ucrainei de România, de autorități dar și de cetățenii români, merită o recunoaștere mai mare. Jurnaliștii de la Kiev susțin că România a ajutat Ucraina în toate felurile posibile. România este una una dintre principalele țări de tranzit pentru livrarea de armament și tehnică militară din Statele Unite și Vestul Europei, dar a livrat la rândul ei echipamente militare.
Le-am dat mai mult muniție și echipamente militare vechi
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, confirmă independent în mare măsură informațiile publicate de presa ucraineană.
„N-are cum să fie sprijinul României, din punct de vedere militar, decât în deplină corespondență cu ceea ce am putut să livrăm și cu ceea ce a fost acceptat de către ucraineni. Putem vorbi de muniție clasică pentru obuzierele de 152, putem să vorbim de lovituri reactive, proiectile reactive calibru 122 pentru instalațiile de aruncătoare proiectile reactive 40, APRA 40. Ele au fost în dotarea Armatei Române, au fost scoase din dotare pentru că au fost înlocuite cu instalațiile modernizate și cu noile instalații de rachete operative, operativ-tactice HIMARS. Putem vorbi de alte tipuri de muniție, de la muniție de infanterie, pentru că nu sunt calibrele apropiate între calibrul armamentului românesc și calibrul armamentului ucrainean. Putem să vorbim de muniție pentru aruncătoare, inclusiv pentru aruncătoare AG-7, AG-9”, spune generalul Bălăceanu.
În opinia sa, sprijinul militar acordat de România nu se ridică la nivelul celui dat de țări ca Polonia.
„Nu vorbim de un sprijin extrem de important, pentru că nu reprezintă muniție calibrul NATO și nu sunt mijloace de luptă ultra performante”, punctează generalul.
România a mai contribuit și cu transportoare blondate și posibil și cu altă tehnică militară de generație mai veche.
„Putem adăuga posibil și transportoare amfibii blindate din stocul rece, din ceea ce mai păstrase România, pentru că nu au fost date transportoare, dacă au fost date, din stoc operativ, din dotarea unităților. Și aceste transportoare blindate sunt transportoare vechi, care trebuie să fie înlocuite, acum în dezvoltare, fiind programul Piranha V”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu.
Am început cu veste antiglonț și antiașchie
Cu excepția sistemului Patriot, care a fost donat anul trecut de România Ucrainei, țara noastră a donat cu precădere tehnică militară învechită. Generalul Virgil Bălăceanu contrazice astfel zvonurile despre armele noi și cantitățile imense de muniție date Ucrainei, zvonuri răspândite și de propaganda de la Răsărit. Mai mult, generalul Virgil Bălăceanu susține că o parte din muniția donată ucrainenilor ar fi ajuns în prag de a-i expira perioada de depozitare, ceea ce însemna că mai mult ar fi costat în perioada următoare distrugerea ei decât actul de donație în sine.
„Vorbim cu precădere de categorii de muniții sau de tehnică de luptă, care erau în stocul de mobilizare al Armatei României, iar România nu a trecut nici la starea de asediu, nici la starea de mobilizare, nici la starea de război, iar toate aceste categorii de muniții și de tehnică de luptă vor fi înlocuite pe măsura dezvoltării programelor de înzestrare. Înseamnă calibrul NATO și tipuri de tehnică specific NATO. Militarii știu că muniția, dacă n-o folosești, ajunge și îi expiră perioada de depozitare. Ulterior, muniția trebuie distrusă - se numește delaborare”, punctează generalul.
Ce avem de făcut pe viitor
El consideră că România ar trebui să sprijine cel puțin la același nivel ca și până acum Ucraina.
„Se poate continua în același mod, România poate și trebuie să ajute Ucraina. Până la urmă, dacă vorbim de 23 de livrări, este foarte posibil ca primele livrări să înseamne și veste antiglonț, veste antiașchie, să înseamne căști, poate să însemne și material medical, poate să însemne și material de logistică, cum ar fi corturi. Adică gama este foarte diversă, ținând seama de necesitățile unui front”, explică generalul.
Despre felul în care ar fi ideal ca România să ajute Ucraina vorbește și politologul Andra Martinescu, cercetător la Cambridige University.
„Trebuie să sprijinim Ucraina pe toate planurile, atât cât se poate. Să o sprijinim politic, economic, chiar și militar cât se poate de mult. Alternativă nu prea există, pentru că asta ar însemna ca Rusia să ajungă la granițele noastre. Mai bine sprijinim Ucraina, este evident, decât să ajungem să ne învecinăm cu Rusia. Categoric, Ucraina e un vecin mult mai rezonabil”, spune Andra Martinescu.
Ea recomandă ca România să ducă o politică mai proactivă și să se implice mai mult în cadrul așa-numitei Coaliții de voință, care adună mai multe state europene, dar și Canada, dispuse să ajute Ucraina.
„În cadrul acestei coaliții trebuie să ne creștem implicarea. Și în funcție și de solicitările și de nevoile partenerilor noștri, să fim deschiși la o colaborare mult mai strânsă. România poate și trebuie să fie foarte importantă în această privință”, mai spune Andra Martinescu.
Se încarcă comentariile...
