Întoarcerea Rablelor. Deficienţe cu care se va putea obţine ITP-ul

După ce au dat liber la înmatricularea rablelor, autorităţile se pregătesc să relaxeze şi condiţiile în care se face inspecţia tehnică periodică. Maşinile vor putea trece de control chiar dacă au deficienţe minore, precum un bec ars, geamuri fisurate sau oglinzi deteriorate. Specialiştii arată că schimbările ar putea avea un efect grav asupra siguranţei circulaţiei.

Noi reguli privind verificarea tehnică a maşinilor. Din 2018, Inspectia Tehnică Periodică (ITP) va putea fi trecută chiar dacă maşina prezintă deficienţe minore care nu afectează siguranţa sau normele de protecţie a mediului. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege elaborat Ministerul Transporturilor, menit să armonizeze legislaţia naţională cu cea comunitară.

Astfel, Directiva 2009/40/CE privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor urmează să fie înlocuită de Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European, care trebuie transpusă în legislaţia naţională până la 20 mai 2017. Noile prevederi vor intra însă în vigoare de anul viitor, dată la care Ministerul Transporturilor este obligat să trimită la Comisia Europeană şi o descriere a noului certificat ITP care va fi introdus, a anexei la certificatul de înmatriculare şi a ecusonului de inspecţie tehnică periodică.

Deficienţele cu care poţi trece ITP-ul

Potrivit proiectului de lege, deficienţele unei maşini vor fi împărţite în trei categorii: minore, majore şi periculoase. Deficienţe minore sunt considerate cele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore.
Deficienţe majore sunt deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante.

Deficienţe periculoase sunt cele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului.

Din categoria deficienţelor minore fac parte, printre altele, becurile arse, plăcuţele de înmatriculare deteriorate, pedala de frânare cu îmbrăcămintea uzată, geamurile fisurate, oglinzile deteriorate sau sistemul de dezaburire defect. Tot aici sunt încadrate şi defectele estetice, precum sgârieturi sau vopsea mătuită.

În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată doar deficienţe minore, se consideră că inspecţia a fost trecută, iar vehiculul nu mai este supus din nou inspecţiei, potrivit proiectului.
În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe majore sau periculoase, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă verificare a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială.
Totodată, o maşină care are deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie este clasificată în categoria care corespunde deficienţei mai grave.

Specialist: Verificările ITP trebuiau înăsprite

Specialiştii spun că relaxarea condiţiilor în care se face inspecţia tehnică periodică ar putea avea impact asupra siguranţei circulaţiei, mai ales că, începând chiar de azi, maşinile vechi vor putea fi înmatriculate fără nicio restricţie, după eliminarea timbrului de mediu.

„Având în vedere vechimea parcului auto din România de peste 15 ani şi eliminarea recentă a taxei de mediu – care permite acum aducerea în ţară şi înmatricularea maşinilor foarte vechi, eu cred că verificările ITP trebuiau înăsprite, nu relaxate. În anumite state din Uniunea Europeană inspecţia tehnică periodică se face anual, şi nu la doi ani ca la noi. Dacă privim mai în ansamblu, constatăm o politică de relaxare a verificărilor auto. În urmă cu doar câteva luni a fost scoasă şi obligativitatea emiterii certificatului de autenticitate odată cu schimbarea proprietarului şi, automat, trecerea maşinilor prin RAR. În felul acesta ai şansa să cumperi o maşină clonată (serii falsificate n.r.) sau cu deficienţe grave“, a explicat, pentru „Adevărul“, Mihai Cune, fost business manager al autovit.ro. 

Potrivit specialistului, în momentul de faţă, din cauza corupţiei, inspecţia tehnică se trece foarte uşor. În plus, aparatura folosită în staţiile ITP nu este infailibilă, neputând să detecteze anumite modificări ilegale aduse maşinilor.

„Cel mai important este ca ITP să se facă în mod corect. Sunt foarte multe staţii ITP în care viza tehnică se ia extrem de uşor, bine-nţeles contracost. Am văzut maşini aduse de afară, care au fost luate efectiv de la fiare vechi. Amortizoarele şi etrierele de frână erau, practic, un bloc de rugină,  nu mai aveau niciun fel de mobilitate. O altă problemă foarte mare este legată de noxe. Eu m-am săturat să văd pe stradă atâtea maşini care scot fum. A devenit sport naţional anularea filtrelor de particule la maşinile diesel, care se înfundă după aproximativ 250.000 de kilometri. Un filtru nou costă 2.500 de euro, aşa că cei mai mulţi şoferi preferă să plătească 150 de euro unui mecanic şi anulează filtrele de particule din softul motorului. Problema e că aparatura de verificare din staţiile ITP nu detectează anularea filtrelor de particule“, afirmă Mihai Cune.

Maşinile circulă cu defecţiuni grave

La rândul său, prim-vicepreşedintele Federaţiei Naţională Patronală a Formatorilor din Transportul Rutier din România (FNPFTRR), prof. Constantin Cojocaru, afirmă că sunt multe maşini care au grave deficienţe la sistemele care concură la siguranţa circulaţiei. Cu toate acestea, maşinile circulă pe şoselele ţării.

„Nu putem să oprim armonizarea legislaţiei. Nu cred că deficienţele minore sunt o problemă. Cu adevărat grave sunt problemele care concură la siguranţa circulaţiei, prezente la foarte multe maşini. Un autoturism care este adus din UE, chair dacă are zece ani vechime, este important să stea bine cu sistemul de frânare, mecanismul de direcţie şi cel de iluminare – adică toate sistemele care concură la siguranţa circulaţiei. Nu putem să minimalizăm nici noxele“, a explicat prof. Constantin Cojocaru. 

Inspectorii tehnici şi conflictul de interese

Schimbările legislative lovesc şi în marii operatori de transport, care deţin staţii proprii de inspecţie tehnică periodică. Potrivit textului de lege, „la efectuarea unei inspecţii tehnice, inspectorii tehnici se asigură că nu se află în conflict de interese“. Asta înseamnă că acei operatori vor fi obligaţi să facă verificările la staţii independente, ceea ce atrage costuri considerabile.

„Este posibil ca operatorii de transport să nu mai deţină staţii ITP, dar m-aş mira. Vor fi puşi în situaţia să plătească inspecţiile la alţi operatori. Dacă vrem să devenim europeni, ar trebui să se respecte legile, să se taie în carne vie. Asta dacă vrem calitate...“, a conchis prof. Constantin Cojocaru.

Reguli noi şi pentru vehiculele istorice

Odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, maşinile mai vechi de 30 de ani vor putea fi atestate mai uşor ca vehicule istorice. Astfel, vechile modele Dacia 1310 produse până în 1987, dar şi alte modele româneşti mai vechi de 30 de ani, pot fi atestate ca vehicule istorice.
Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 modifică definiţia vehiculelor istorice şi face, astfel, mai uşoară atestarea lor.

Mai exact, conform Directivei 2014/45/UE, vehiculul istoric (vehiculul de interes istoric) este vehiculul care îndeplineşte simultan următoarele condiţii: a fost fabricat sau înmatriculat pentru prima dată în urmă cu cel puţin 30 de ani, tipul său specific nu se mai află în fabricaţie, este bine întreţinut şi menţinut în starea sa iniţială şi nu a suferit nicio modificare substanţială a caracteristicilor tehnice ale componentelor sale principale, şi deţine un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea naţională a FIVA în România, Retromobil Club România.

Până la adoptarea acestei modificări, definiţia pentru vehicule istorice impunea o perioadă minimă de 30 de ani de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv. Cu alte cuvinte, chiar dacă o maşină avea 30 de ani de când fusese produsă, ea nu putea fi atestată ca vehicul istoric dacă acel model a fost fabricat în continuare mai mulţi ani.