Fost director al „Apelor Române”, acuzat că a coordonat o schemă de fraudare prin patru firme. Cum funcționa „suveica”

Un fost director al Administrației Bazinale de Apă Crișuri este acuzat de DNA că ar fi pus la cale un mecanism prin care instituțiile publice cumpărau produse și servicii la prețuri supraevaluate. Prejudiciul estimat de procurori depășește 1,17 milioane de lei. În același dosar, DNA a trimis în judecată și un șef al Serviciului Financiar Contabilitate din cadrul ABA Crișuri, acuzat că l-ar fi ajutat pe fostul director să pună în aplicare mecanismul de achiziții supraevaluate. Un alt inculpat, auditor public intern în cadrul instituției, și-a recunoscut faptele și a încheiat un acord cu procurorii.

Director al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, trimis în judecată de DNA FOTO: arhivă, adevărul

În același dosar a fost trimis în judecată și Anichitoaie Valerică, șef Serviciu Financiar Contabilitate în cadrul ABA Crișuri, acuzat de complicitate la aceeași infracțiune, tot în formă continuată, în 112 acte materiale, potrivit DNA.

Anterior, DNA a sesizat instanța și în cazul lui Privantu Dorin Marian, auditor public intern în cadrul ABA Crișuri, care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit rechizitoriului, Dume Dorel Marcel a conceput și pus în aplicare, cu sprijinul celorlalți doi inculpați, un mecanism prin care instituțiile publice pe care le conducea au cumpărat bunuri și servicii la prețuri supraevaluate de la patru societăți comerciale interpuse.

Anchetatorii susțin că cele patru firme erau controlate în fapt de Dume Dorel Marcel și administrate de Anichitoaie Valerică. Produsele și serviciile au fost cumpărate inițial de aceste societăți de la furnizori la prețuri mici, după care erau revândute către ANAR și ABA Crișuri la prețuri mult mai mari. Diferențele de preț au ajuns ulterior la inculpatul Dume Dorel Marcel, în principal prin retrageri de numerar de la bancomate efectuate de complici sau chiar de acesta.

Cum funcționa mecanismul de fraudare

Mecanismul a funcționat în perioada 20 decembrie 2017-18 mai 2022. Potrivit DNA, Dume Dorel Marcel a dispus sau i-a determinat pe funcționarii cu atribuții de conducere din ABA Crișuri să aprobe plata unor facturi emise de cele patru societăți, deși a cunoscut că prețurile erau supraevaluate.

În cadrul mecanismului descris de procurori, fiecare dintre cei trei inculpați a avut un rol bine stabilit. La solicitarea lui Dume Dorel Marcel, Privantu Dorin Marian a căutat pe piață furnizori care să ofere bunurile și serviciile la prețuri cât mai mici. Ulterior, Dume Dorel Marcel, personal sau prin intermediul lui Privantu Dorin Marian, a transmis lui Anichitoaie Valerică și unei alte persoane, martor în dosar, liste și referate de necesitate deja semnate.

Documentele ar fi cuprins denumirile produselor, codurile CPV, cantitățile, caracteristicile tehnice și prețurile. În baza acestora, ofertele ar fi fost introduse în platforma SEAP în numele celor patru societăți intermediare.

Procurorii susțin că Dume Dorel Marcel și-ar fi folosit influența pentru ca șefii unor birouri, servicii sau sisteme să selecteze din SEAP ofertele firmelor respective, chiar dacă acestea aveau prețuri mari sau foarte mari.

În situațiile în care achizițiile nu erau realizate prin SEAP, fiind astfel evitați experții în achiziții din cadrul instituțiilor publice, facturile emise de societățile intermediare ar fi fost acceptate ca urmare a influenței exercitate de director.

Mai mult, susțin procurorii, unele facturi ar fi fost certificate chiar și atunci când produsele sau serviciile achiziționate nu fuseseră livrate ori prestate.

Ulterior, Dume Dorel Marcel și Anichitoaie Valerică și, în două situații, Privantu Dorin Marian, ar fi semnat și certificat facturile de revânzare, ordonanțările de plată și/sau ordinele de plată pentru transferarea banilor către societățile intermediare.

DNA susține că procedurile de achiziție au fost încălcate în numeroase situații.

Deși produsele sau serviciile nu ar fi intrat în gestiunea ABA Crișuri, ar fi fost întocmite note și procese-verbale de recepție, iar ulterior s-ar fi făcut plata către firmele controlate de Dume Dorel Marcel.

De asemenea, valoarea produselor și serviciilor nu ar fi fost negociată de instituțiile publice. Acestea ar fi fost cumpărate de la societățile intermediare la prețul maxim estimat prevăzut în referatele de necesitate.

Negocierile ar fi avut loc doar la achiziția inițială, atunci când societățile interpuse cumpărau produsele de la furnizorii reali, la prețuri mici. La revânzarea către ANAR și ABA Crișuri, prețurile ar fi fost majorate artificial.

În plus, facturile nu ar fi fost emise de furnizorii cu care instituțiile aveau încheiate contracte-cadru, ci de cele patru firme intermediare. Pe SEAP ar fi fost ocoliți în mod deschis și alți furnizori care ofereau aceleași produse sau servicii la prețuri chiar și de câteva ori mai mici.

În multe cazuri, produsele nici nu s-ar fi aflat în gestiunea societăților intermediare. Potrivit procurorilor, după ce Dume Dorel Marcel afla ce produse urma să achiziționeze instituția, ar fi dispus cumpărarea și livrarea exact a produselor, în cantitățile și cu specificațiile solicitate de instituția publică.

Achiziții făcute în aceeași zi

În unele situații, achizițiile de la cele patru societăți au realizate în procedură de urgență. Potrivit DNA, de multe ori întreaga procedură a fost finalizată în aceeași zi, inclusiv transferul banilor către firmele intermediare.

Unele achiziții prin SEAP au fost efectuate chiar în afara programului de lucru.

Un exemplu prezentat de procurori vizează servicii de deratizare, dezinfecție, dezinsecție, transport și reparații de utilaje, cumpărate de ABA Crișuri de la trei dintre societățile intermediare.

Potrivit anchetatorilor, firmele respective nu aveau angajat personal autorizat pentru prestarea acestor servicii. În realitate, serviciile au fost efectuate de o altă societate și apoi facturate către ABA Crișuri prin intermediul firmelor controlate de Dume Dorel Marcel, la prețuri supraevaluate.

Pentru justificarea serviciilor au fost depuse devize de lucrări care, în majoritatea cazurilor, erau nedatate, neștampilate și nu conțineau nici valoarea lucrărilor, nici data efectuării acestora.

Prejudiciu de peste 1,17 milioane de lei

Prin mecanismul descris de DNA a fost produs un prejudiciu estimat la 1.171.459 de lei în dauna Administrației Naționale „Apele Române” și a Administrației Bazinale de Apă Crișuri.

Potrivit procurorilor, aceeași sumă reprezintă echivalentul folosului material obținut de Dume Dorel Marcel. ANAR și ABA Crișuri s-au constituit părți civile în cauză cu suma reprezentând contravaloarea prejudiciului estimat.

Pentru recuperarea pagubei, procurorii au dispus sechestru asupra unor bunuri imobile și asupra sumelor de bani prezente și viitoare aparținând inculpaților Dume Dorel Marcel și Anichitoaie Valerică.

Unul dintre inculpați și-a recunoscut faptele

În cazul lui Privantu Dorin Marian, auditor public intern în cadrul ABA Crișuri, procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acesta și-a asumat în totalitate faptele și a avut o atitudine sinceră pe parcursul anchetei. În prezența avocaților, Privantu Dorin Marian a declarat că recunoaște comiterea faptelor, acceptă încadrarea juridică și este de acord cu pedeapsa stabilită.

Prin acord, acesta urmează să primească o pedeapsă de un an, nouă luni și zece zile de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de doi ani.

Totodată, timp de doi ani, inculpatului îi sunt interzise dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv cea de auditor public intern.

Privantu Dorin Marian a fost de acord și cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității timp de 60 de zile.

Dosarul de urmărire penală și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise Tribunalului Bihor, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii.