Fiul lui Ion Basgan solicită Statelor Unite daune de 100 de miliarde de dolari pentru o invenţie a tatălui său

Sorin Basgan, fiul inginerului şi inventatorului român Ion Basgan, solicită Statelor Unite daune în valoare de 100 de miliarde de dolari pentru o invenţie a tatălui său care, în anii 1930, a găsit metoda tehnică de a fora petrol la o adâncime de peste 2.000 de metri, dar SUA i-au confiscat brevetul, informează publicaţia eleveţiană 24heures.

Invenţia a fost esenţială pentru industria petrolului, din Uniunea Sovietică până în Statele Unite, trecând prin Golf, permiţând în acea epocă reducerea costurilor de producţie cu cel puţin 30%/m forat.

Ion Basgan a descoperit în 1930 metoda tehnică de a fora la o adâncime de peste 2.000 de metri. Deşi întreaga lume i-a recunoscut meritele, inventatorul n-a primit totuşi nimic pentru descoperirea sa, relatează Agerpres.

În 1937, sistemul de forare rotativă cu percuţie Rotary a fost înregistrat în Statele Unite, brevetul urmând să fie protejat 17 ani. În timpul războiului mondial, brevetele cetăţenilor din ţările inamice au fost sechestrate şi, de-a lungul războiului rece, Statele Unite au refuzat să le restituie. Invenţiile inginerului român au fost deblocate abia în 1965, printr-un ordin al Ministerul Justiţiei din SUA. Însă, cu toate că au fost întreprinse numeroase demersuri, Ion Basgan nu a reuşit să-şi recupereze drepturile de autor cuvenite ca urmare a utilizării descoperirilor şi invenţiilor sale. Acestea au fost evaluate de o comisie de experţi germani la cca. 8,4 miliarde de dolari. În 1967, Basgan a brevetat în Franţa, SUA, Portugalia şi Emiratele Arabe Unite invenţia "Sistem de foraj rotativ şi percutant cu frecvenţe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum şi instalaţia şi aparatura respectivă", prin care era depăşită bariera critică de 8000 m adâncime.

La sfârşitul anilor '60, administraţia americană a încercat să ajungă la un acord cu Basgan, dar acesta a refuzat soluţionarea amiabilă în timpul dictaturii comuniste, când orice bun al său ar fi revenit statului. Dar după aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să îşi facă ordine în problemele din trecut, în baza unei legi care prevede recunoaşterea abuzurilor comise între 1945 şi 1990 faţă de cetăţeni.

Sorin Basgan, care trăieşte din 1986 în regiunea Lausanne, din Elveţia şi care desfăşoară procedurile în numele mamei şi a unuia dintre fraţii săi, stabilit în Germania, recunoaşte că povestea poate părea abracadabrantă, dar adaugă: "Drepturile tatălui meu sunt recunoscute în lumea întreagă".

Ion Basgan a revoluţionat tehinca forajului

Ion Şt. Basgan (n. 24 iunie 1902, Focşani - d. 15 decembrie 1980, Bucureşti), este celebru pentru invenţia sa, forajul cu aplicaţia sonicităţii, şi pentru descoperirea efectului care-i poartă numele. A obţinut diploma de bacalaureat în 1920, urmând cursurile Liceului Internat din Iaşi, iar apoi, beneficiind de o bursă, prin contract cu societatea petrolieră "Steaua Română", în perioada 1920-1925 a urmat în Austria cursurile Şcolii Superioare de Mine şi Metalurgie din Leoben, iar după terminarea cursurilor a lucrat pe şantierele societăţii "Astra Română", devenind în 1930 directorul şantierelor din Moldova.

În 1933 îşi susţine la Montanistische Hochschule Leoben din Austria teza de doctorat intitulată "Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels", publicată în 1934 la "Editura Hans Urban" din Viena cu o prefaţă scrisă de celebrul inginer şi inventator Gogu Constantinescu. În acelaşi an, a frecventat cursurile de vară ale Universităţii din Londra pentru specializarea în economie politică şi îşi începe cariera didactică pe post de profesor onorific la catedra de Economia Petrolului de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Între 1944 şi 1949 a fost director al companiei "Petrolifera" Muntenia, iar între 1949 şi 1954 a lucrat la Ministerul Agriculturii, pe postul de proiectant şi executant al forajelor pentru alimentarea cu apă a oraşelor.