Analiză „Un cutremur pe scena politică”. Reforma administrației poate schimba raportul de forțe dintre partide

Sorin Grindeanu mută reforma administrației în centrul jocului politic și îl pune pe Ilie Bolojan în fața unei alegeri dificile: să susțină o reorganizare cu efecte asupra rețelelor de partid sau să riște să-și compromită imaginea de reformator. Politologul Alexandru Coita și analistul economic Adrian Negrescu au explicat pentru „Adevărul” ce mize politice și bugetare ascunde inițiativa.

Jocul politic din spatele propunerii de reorganizare teritorială Foto: Inquam

Coita a evaluat această mișcare politică ca fiind suficient de abilă pentru a demonstra reduceri concrete ale costurilor administrației, în contextul blocajelor istorice ale acestui proiect, inclusiv prin liniile roșii asumate până acum de PNL, PSD și, într-o anumită măsură, UDMR.

„Mutarea lui Sorin Grindeanu mi se pare foarte interesantă și abilă în același timp. Cred că am mai spus că reforma administrativ-teritorială este un vector principal care le poate arăta românilor că se face ceva concret pentru reducerea costurilor administrației și pentru crearea premiselor unui stat mai funcțional, care să nu fie doar un conservator de sinecuri și de risipă. Este un proiect extrem de important, dar nimeni nu l-a dus până la capăt. De fapt, nimeni nu a încercat serios, pentru că atât PNL, cât și PSD, iar într-o oarecare măsură și UDMR, pe zona de reformă și regionalizare, au avut această linie roșie”, a precizat politologul Alexandru Coita.

la rândul lui, analistul economic Adrian Negrescu a explicat în ce măsură banii economisiți vor fi suficienți pentru a rezolva problema deficitului și anul următor.

„Reforma administrației este cea mai importantă reformă structurală pe care România o amână de trei decenii, iar faptul că PSD o pune pe masă este un semnal bun. Nu trebuie însă să ne facem iluzii: comasarea voluntară a comunelor nu aduce zeci de miliarde de lei în 2027. Banii adevărați vin în 2028–2030, iar pentru anul viitor ajustarea trebuie făcută și pe alte căi.

Agențiile de rating vor aprecia reforma statului, pentru că este exact genul de ajustare structurală pe care o cer de ani buni. Dar o vor judeca după cifre și calendar, nu după anunțuri. Un buget pe 2027 care se bazează pe economii din reforme încă neadoptate riscă să pară construit pe fundamente neclare. Pentru ca ținta de deficit pe 2027 să fie credibilă, reforma administrației trebuie să fie doar un pilon dintr-un pachet mai larg”, a declarat Adrian Negrescu.

PNL, pus într-o poziție dificilă, privind reforma administrativă

Potrivit politologului, liderul PSD îl pune într-o poziție dificilă pe Ilie Bolojan, care va fi nevoit să susțină propunerea în Parlament, pentru a-și proteja imaginea de lider politic reformator.

„Ce face Grindeanu este să îl introducă pe Bolojan în ecuație, pentru că reforma administrativ-teritorială este dureroasă pentru rețelele din teritoriu ale partidelor mari, în primul rând PSD și PNL. Practic, îi spune lui Bolojan că, dacă își asumă acest cost politic, trebuie să și-l asume împreună. Interesant este că inițiatorii sunt cei din PSD, care vor să demonstreze public că Bolojan nu a făcut reformele propuse și că acestea vor fi realizate de Partidul Social-Democrat”, a mai declarat Alexandru Coita.

De asemenea, politologul a mai adus în vedere un scenariu prin care PSD i-ar putea ataca pe liberali pe două fronturi, forțându-i nu doar să le voteze o reformă în Parlament, dar pedepsindu-i și prin comasarea discreționară a localităților cu administrații PNL.

„Este posibil și ca PSD să folosească această reformă ca pe o armă politică împotriva PNL, iar administrațiile liberalilor să ajungă să fie primele comasate, dar nu îmi este clar în ce măsură ar putea face asta, din punct de vedere juridic. Dacă există parametri clari – număr de locuitori, venituri și așa mai departe – nu prea văd cum ar putea fi folosită ca instrument politic”, a mai precizat Alexandru Coita.

În privința aceluiași scenariu a mai avertizat pentru Adevărul și Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană. „Sper că Guvernul are un proiect judicios elaborat. Pentru că știm că în România 90% dintre primăriile din țară sunt ale PSD și PNL, iar unul dintre partide este la putere, celălalt nu. Sper că această reorganizare nu va fi folosită de PSD ca un ciomag politic”, a declarat  Bogdan Glăvan. 

Miza politică a reorganizării administrative este mare, având în vedere costurile pe care PSD și le-ar asuma față de rețelele sale teritoriale și efectele posibile asupra scenei politice. 

„Este interesant că social-democrații își asumă costurile politice ale unei lovituri puternice date rețelelor din teritoriu. Probabil se bazează pe faptul că, așa cum s-a văzut la ultimele alegeri, primarul nu mai aduce votul decât la nivel local; la nivel național, pentru Parlament și președinte, oamenii nu mai ascultă de cuvântul primarului. Deci probabil se gândesc că nu îi va afecta politic foarte mult. Sunt sigură că, dacă va merge până la capăt, această reformă va fi un cutremur pe scena politică”, a mai declarat Alexandru Coita.

Reacție tăioasă din PNL

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a declarat luni, în Parlament, că liberalii au cerut deja înființarea unei comisii parlamentare pentru reforma administrației.

„S-a decis ca fiecare grup parlamentar să desemneze câte un om, să redacteze proiectul de hotărâre și în proximul Birou permanent al Camerei și Senatului să desemnăm o comisie formată din 23 sau 27 de parlamentari, care să propună un proiect”, a adăugat liderul grupului PNL din Senat. 

Fenechiu a comentat și anunțul făcut de Sorin Grindeanu: „E foarte bine că domnul Grindeanu se preocupă de reforma administrației. Așteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desființeze”.

Fenechiu a spus că PNL așteaptă să vadă cum își dorește PSD să arate reforma administrației. 

„Astea sunt niște lucruri cu care fără îndoială orice om sănătos la cap rezonează pozitiv, dar o asemenea măsură trebuie discutată, pe o parte, cu administrația, pe altă parte, cu societatea și trebuie să vii cu o propunere care să treacă, altminteri sunt cuvinte frumoase. Cine nu vrea să fie soare și să fie frumos și să crească venitul românilor”, a continuat el.

Liderul senatorilor PNL a precizat că procedura de angajare a răspunderii „de principiu nu este o chestiune care să fie respinsă, pentru că o discuție foarte lungă în legătură cu reforma administrației ar putea să dureze ani de zile”.

Acesta a adăugat: „Dar ca să poți să vii cu o propunere, trebuie să ai deja un draft care să fie acceptat politic, să fie acceptat social și românii să vadă beneficiile acestei măsuri”.

UDMR se opune din start asumării răspunderii pentru reorganizarea teritorială

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a susținut luni că adoptarea reformei administrativ-teritoriale prin procedura angajării răspunderii Guvernului este o abordare absolut neadecvată și lipsită de fundament democratic.

„Eu nu știu dacă se poate face și nu știu dacă trecem așa peste voința cetățenilor. (...) Mi se pare o măsură antidemocratică, din punctul meu de vedere. M-a surprins puțin această declarație a domnului Grindeanu, că vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pentru acest proiect. Putem fi de acord cu o anumită reformă, dar avem și o problemă specială a comunității maghiare”, a afirmat Csoma Botond, în Parlament.

Liderul parlamentar al celor de la UDMR a atras atenția că reorganizarea administrativă nu trebuie realizată în detrimentul comunităților etnice și a subliniat necesitatea respectării tratatelor internaționale ratificate de România. 

„Suntem oameni rezonabili, putem discuta. Nu suntem împotriva reformelor și înțelegem că acest sistem administrativ care există acum a fost făcut de Ceaușescu în 1968. Înțelegem rațiunea faptului că trebuie să aducem anumite modificări, dar să se ia în considerare și argumentele noastre, când vorbim, și nicidecum prin asumarea răspunderii Guvernului. (...) Să facem niște excepții și să mergem în spiritul tratatelor internaționale, ca aceste comasări să nu afecteze ponderea etnică a unei comunități minoritare”, a mai punctat deputatul UDMR.