Dosarul „10 August” revine pe masa judecătorilor după intervenirea prescripției. Curtea Militară de Apel judecă apelul la decizia de achitare a foştilor şefi ai Jandarmeriei

Curtea Militară de Apel București este așteptată să judece marți apelul formulat împotriva deciziei prin care Tribunalul Militar București i-a achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române trimiși în judecată pentru intervenția din timpul protestului din 10 august 2018. Termenul are loc la doar trei zile după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Protestul din 10 august 2018. Foto: Inquam Photos

La termenul precedent, din 22 septembrie, instanța a amânat cauza și a stabilit judecarea apelului pentru 13 octombrie, potrivit News.ro.

Între timp, la 10 octombrie 2026, a intervenit prescripția răspunderii penale în cazul faptelor cercetate.

Potrivit Codului Penal, termenul de prescripție este de opt ani pentru infracțiunile sancționate cu pedepse maxime cuprinse între cinci și zece ani de închisoare. Infracțiunea de abuz în serviciu este pedepsită cu închisoare de la doi la șapte ani, ceea ce înseamnă că răspunderea penală s-a prescris la opt ani de la data evenimentelor din Piața Victoriei.

În aceste condiții, Curtea Militară de Apel ar putea constata încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției.

Despăgubirile civile rămân posibile

Prescripția răspunderii penale nu elimină posibilitatea victimelor de a solicita despăgubiri materiale și morale. Potrivit legislației române, latura civilă a cauzei poate fi disjunsă ori valorificată separat în instanțele civile.

Reprezentanții comunității Declic, care au sprijinit juridic peste 300 de persoane vătămate în urma intervenției forțelor de ordine din 10 august 2018, susțin că vor continua demersurile pentru sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) după pronunțarea unei hotărâri definitive în România.

„Noi, comunitatea Declic, susținem victimele pentru a termina procesul aici, în țară, pentru ca mai apoi, cu o decizie nefavorabilă, să-și găsească dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a declarat Cătălina Hopârteanu, reprezentant al organizației.

Victimele intenționează să invoce la CEDO tergiversarea anchetei și a procedurilor judiciare timp de peste opt ani, considerând că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Achitări în primă instanță

Pe 15 iunie 2026, după aproximativ 80 de termene de judecată, Tribunalul Militar București a dispus achitarea principalilor inculpați din dosar, inclusiv a foștilor lideri ai Jandarmeriei:

Laurențiu Valentin Cazan, acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual;

Ionuț Cătălin Sindile, acuzat de abuz în serviciu;

Gheorghe Sebastian Cucoș, acuzat de abuz în serviciu;

Laurențiu Cristian Ciobanu, acuzat de complicitate la purtare abuzivă.

Instanța a apreciat că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală. Hotărârea a fost contestată prin apel.

Pentru alți inculpați cercetați pentru purtare abuzivă, magistrații au dispus încetarea procesului penal ca urmare a prescripției, în timp ce unele persoane au primit pedepse cu amânarea aplicării.

Peste 300 de persoane vătămate

Tribunalul a respins majoritatea acțiunilor civile formulate de persoanele vătămate împotriva inculpaților, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Excepție au făcut patru cazuri în care au fost acordate daune morale cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei.

Potrivit rechizitoriului și expertizelor tehnice realizate de specialiști ai Ministerului Apărării Naționale, forțele de ordine au folosit în timpul intervenției 63 de grenade acustice, 489 de grenade lacrimogene și 316 cartușe cu efect iritant-lacrimogen.

Anchetatorii au susținut că operațiunea a fost coordonată de Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, care ar fi dispus intervenția în forță pentru dispersarea protestatarilor din Piața Victoriei.

Dosarul a fost redeschis după ce fusese clasat în 2020, în urma demersurilor inițiate de una dintre victime, Ioan Crăciuneanu, reprezentat de avocații Lucia Crăciuneanu și Toni Decean, cu sprijinul comunității Declic.