„Nu putem reacționa pentru că nu știm ce se întâmplă“. Șeful diplomației americane cere Rusiei să spună adevărul despre ciumă

Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Rusiei să ofere comunității internaționale mai multe informații despre cazul de ciumă raportat la un institut de specialitate din Irkuțk. El a spus că, în prezent, autoritățile nu dispun de suficiente date pentru a stabili amploarea situației sau eventualele consecințe internaționale.

Secretarul de stat Marco Rubio

Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să ajute Rusia în contextul focarului de ciumă, descriind situația drept „o mare problemă”. Trump nu a precizat însă ce măsuri ar putea lua administrația americană.

Într-un interviu acordat publicației „ News.Live ”, Rubio a spus că este prematur să fie formulate concluzii în lipsa unor informații complete.

„De fiecare dată când auzim că o boală a afectat pe cineva într-un laborator dintr-o anumită parte a lumii, acest lucru provoacă îngrijorare”, a declarat Rubio. El a adăugat că Rusia „are obligația să ofere mai multe informații comunității internaționale”, astfel încât alte state să poată evalua situația și să reacționeze în mod corespunzător.

Potrivit secretarului de stat american, în acest moment nu este clar dacă incidentul ar putea avea consecințe la nivel internațional sau dacă este vorba despre un caz izolat.

Rubio a precizat că autoritățile americane, împreună cu instituții internaționale, monitorizează situația și au luat deja anumite măsuri de precauție în cazul în care evoluția evenimentelor se va dovedi mai gravă decât se estimează în prezent.

„Sunt implicate numeroase agenții, nu doar în Statele Unite, ci și la nivel internațional, care urmăresc situația”, a spus el. „Îndemnăm Rusia să fie transparentă și să ofere mai multe informații comunității internaționale, astfel încât să putem reacționa în mod adecvat.”

Rubio a subliniat că deciziile viitoare vor depinde de informațiile disponibile. Potrivit acestuia, datele sunt încă limitate, iar autoritățile americane speră să primească informații suplimentare în următoarele ore și zile.

Ce se știe despre cazul raportat în Rusia

Pe 2 octombrie au apărut informații potrivit cărora o laborantă în vârstă de 28 de ani de la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkuțk, Daría Șipilova, a murit.

Autoritățile nu au comunicat public cauza decesului. Ulterior, presa rusă a relatat că, la sfârșitul lunii septembrie, femeia ar fi spart accidental o eprubetă care conținea bacteria responsabilă de producerea ciumei. Potrivit acestor informații, starea ei de sănătate s-ar fi deteriorat ulterior.

După deces, autoritățile sanitare ar fi identificat aproximativ 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu femeia. Majoritatea ar fi fost internate sau plasate sub supraveghere medicală.

Informațiile potrivit cărora decesul ar fi fost provocat de forma pulmonară a ciumei nu au fost confirmate oficial în mod public.

Versiunile variază, dar declarațiile dispar. Rusia elimină referințele la ciumă după moartea omului de știință

Oficialii ruși au vorbit despre ciumă ore în șir , apoi au renunțat la referințele la boală din declarațiile lor, relatează Newsweek .

În special, pe 3 octombrie, oficialii din Baikalsk i-au îndemnat pe locuitori să nu călătorească în Șelehov, în regiunea vecină, din cauza rapoartelor despre ciumă. Postarea a fost ulterior ștearsă.

REN TV a eliminat, de asemenea, cinci postări care menționau ciuma. Șeful Buriatiei, Aleksei Țidenov, a declarat inițial că o femeie din Rusia a murit din cauza bolii, dar ulterior a modificat postarea pentru a spune că „este posibil să fi murit din cauza ciumei”.

La nivel federal în Rusia, situația a fost explicată diferit, afirmându-se că cauza a fost pneumonia de origine necunoscută.

Femeia în cauză era Daria Shipilova, în vârstă de 28 de ani, asistentă de laborator la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk. Ea a fost spitalizată pe 29 septembrie și a decedat pe 2 octombrie.

Ministerul rus al Sănătății a declarat că testele nu au găsit niciun organism legat de munca sa sau vreun semn de probleme în laborator. OMS a declarat marți că niciunul dintre contactele femeii nu a prezentat simptome. Rusia a declarat, de asemenea, organizației că nu au fost detectate infecții periculoase la persoane.

Totuși, discrepanțele dintre primele afirmații și explicațiile ulterioare oferă motive pentru a privi această situație diferit.

Referințele la ciumă au apărut în declarațiile oficiale chiar înainte ca autoritățile sanitare federale din Rusia să respingă povestea. După aceea, oficialii au început să elimine astfel de mesaje din spațiul public.

Rospotrebnadzor a declarat că testele suplimentare nu au relevat niciun microorganisme cu care Shipilova ar fi putut intra în contact în timpul activității sale. Comisia oficială nu a găsit, de asemenea, cazuri de răspândire a microorganismelor periculoase. Cauza decesului a fost menționată în documente ca fiind pneumonie de origine necunoscută.

După cum subliniază publicația, în situații de urgență cu evoluție rapidă, cauzele decesului și diagnosticele se pot schimba, așa că simplul fapt al schimbării versiunii nu stârnește încă suspiciuni. În același timp, întrebările rămân fără răspuns în această poveste.

Partea rusă a explicat de ce nu mai leagă moartea lui Shipilova de munca sa în laborator. În același timp, nu a explicat de ce menționarea ciumei a fost inclusă atât de repede în rapoartele oficiale și ce anume a cauzat pneumonia.

Poveștile despre infecții nu se potrivesc

Astfel, publicația „Oamenii din Baikal” a scris că pe 25 septembrie, Șipilova ar fi spart la locul de muncă o eprubetă cu bacteria Yersinia pestis, care provoacă ciuma. Cu toate acestea, această informație nu a fost confirmată independent. Rospotrebnadzor a declarat că în timpul inspecției nu a găsit nicio problemă în laborator.

Canalul de telegram pro-Kremlin Mash a relatat, de asemenea, că, cu puțin timp înainte de moartea sa, Shipilova fusese într-o călătorie de afaceri în Buryatia, unde există focare naturale de ciumă. Cu toate acestea, șeful republicii a declarat că femeia nu venise deloc în Buryatia. Conform unei alte versiuni timpurii, Șipilova s-ar fi întors din Thailanda.

Între timp, foștii colegi ai Dariei Șipilova nu sunt de acord cu această versiune. Într-un comentariu acordat proiectului Siberia.Realities de la Radio Liberty, aceștia au menționat că în zona de siguranță nu s-au folosit eprubete de sticlă. Potrivit lor, muncitorii erau obligați să poarte echipament de protecție, iar chiar și internii erau obligați să fie vaccinați împotriva ciumei.

Publicația mai scrie că există semne de întrebare cu privire la timpul care a trecut între posibilul contact și spitalizarea laborantei. Conform rapoartelor, aceasta a fost ultima dată la institut pe 25 septembrie și a fost spitalizată patru zile mai târziu.

Conform CDC, după infectarea cu ciumă pneumonică primară, simptomele apar de obicei în decurs de una până la trei zile. Ghidurile rusești menționează o medie de două până la patru zile și permit o perioadă mai lungă în unele cazuri.

Prin urmare, doar patru zile nu ne permit nici să confirmăm, nici să excludem o infecție cu ciumă.

În același timp, autoritățile ruse au reacționat la moartea Dariei Șipilova pe scară foarte largă, indiferent de cauza exactă a morții sale.

Potrivit „Siberia.Realii”, după moartea femeii, peste 60 de angajați ai institutului nu au avut voie să părăsească clădirea. Una dintre sursele publicației a declarat că angajații au fost nevoiți să doarmă pe podea și pe scaune, iar rudele le-au înmânat mâncare prin punctul de control.

Inițial, aproximativ 200 de persoane care ar fi putut intra în contact cu decedatul au fost plasate sub supraveghere medicală sau izolate. Spitalul raional Șelehov a restricționat intervențiile chirurgicale programate. La Uzina de Aluminiu din Irkutsk, muncitorii au fost obligați să poarte măști.

Directorul companiei a explicat acest lucru prin „rapoarte contradictorii” despre un posibil caz de ciumă.

Un pacient de la Spitalul Clinic nr. 1 din orașul Irkuțk a declarat că persoanele din spital au fost informate despre posibile restricții de până la șase zile, perioada prevăzută de reglementările sanitare rusești pentru observarea cazurilor legate de ciumă.

După cum scrie Newsweek, rămâne întrebarea de ce autoritățile sanitare ruse au aplicat regulile pentru cazurile de ciumă dacă ulterior au declarat că ciuma și un posibil accident de laborator au fost excluse.

Cât de periculoasă este ciuma pulmonară

Ciuma este o boală infecțioasă acută provocată de bacteria Yersinia pestis. Forma pulmonară este una dintre cele mai severe forme ale bolii.

Spre deosebire de ciuma bubonică, care afectează în principal sistemul limfatic, ciuma pulmonară afectează plămânii și se poate transmite de la o persoană la alta prin particule respiratorii.

Fără tratament, boala poate evolua rapid și poate provoca insuficiență respiratorie, șoc și deces. Tratamentul presupune administrarea promptă de antibiotice, iar persoanele suspecte de infecție trebuie izolate pentru a reduce riscul transmiterii.

Bacteria Yersinia pestis este, de asemenea, inclusă în categoria agenților patogeni care prezintă un potențial de utilizare în programe de dezvoltare a armelor biologice. Acest fapt, însă, nu înseamnă că existența unui caz de ciumă într-un laborator indică în sine un incident legat de arme biologice.