Șoșoacă, citată la Parchetul General pentru propagandă legionară. „M-au chemat să-mi dau acordul pentru internarea într-un spital de psihiatrie”

Eurodeputata Diana Şoşoacă a fost citată vineri, 7 noiembrie, la sediul Parchetului General, pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară.

Șoșoacă a fost chemată la audieri FOTO Profimedia

UPDATE Șoșoacă a declarat jurnaliștilor că i s-ar fi cerut acordul pentru internarea într-un spital de psihiatrie.

„M-au chemat să fiu audiată, nu știu pentru ce, și să-mi dau acordul pentru internarea într-un spital de psihiatrie, pentru că au spus că pentru declarații politice pe care ei le consideră neconforme”, a declarat aceasta.

A făcut referire și la „lovitura de stat” de la 5 octombrie 2024, mai exact atunci când Curtea Constituțională (CCR) a exclus-o din cursa pentru prezidențiale.

„Este un act de anulare, este efectiv consecința a 5 octombrie 2024, când a existat lovitura de stat de care nimeni nu vrea să vorbească. Pentru că unui om, pentru declarații și opinii politice, i s-a interzis dreptul de a mai candida, deși nu era judecat, nu era condamnat, iar Curtea Constituțională nu este o instanță de judecată să poată să decidă în locul unei instanțe de judecată.

Astfel de act înseamnă un precedent total extrem de periculos atât pentru democrația României, dar mai ales pentru democrația europeană. Acest act se va aplica oricărui om politic sau politician care va spune ceva care va deranja pe cei de la putere”, a mai afirmat eurodeputate SOS.  

Știrea inițială Lidera S.O.S. România a mai fost chemată la Parchet în urmă cu o lună, atunci când a fost informată de procurori că are calitatea de inculpată. Totuşi, ea a refuzat atunci să dea declaraţii în dosar.

În luna septembrie, procurorul general Alex Florenţa a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare în cazul Dianei Şoşoacă, suspectată de comiterea a 11 infracţiuni: 4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; 4 infracţiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid contra umanităţii şi crime de război, precum şi fapta de a promova în public idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prin orice mijloace, în public; ultraj.

Ca reacţie, Diana Şoşoacă a declarat că solicitarea Parchetului General adresată Parlamentului European reprezintă "o tentativă de execuţie politică", scrie Agerpres.

Controversele lui Șoșoacă

De-a lungul timpului, Diana Şoşoacă a fost implicată în mai multe evenimente de violenţă fizică şi verbală.

În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunţ la adresa Dianei Şoşoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid.

Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Şoşoacă a avut o intervenţie în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceauşescu, afirmând că: "Nimeni nu l-a egalat vreodată".

În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal după ce Diana Şoşoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

Nemulţumită că judecătorii de la Curtea Constituţională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidenţiale, Diana Şoşoacă a intrat atunci live pe YouTube şi l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

"Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât "Trăiască Legiunea şi Căpitanul", care au fost omorâţi de aceeaşi putere jidănească care a acţionat şi acum. Ruşine tuturor!", spunea Şoşoacă.

La sfârşitul lunii noiembrie 2024, Diana Şoşoacă a mers la troiţa din localitatea ilfoveană Tâncăbeşti, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mişcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, şi a altor 13 membri ai mişcării de extremă dreapta.

"E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot", declara Diana Şoşoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.