Diaconescu își schimbă declarațiile incendiare: Solicitarea Rusiei cu privire la România nu a fost pe masa negocierilor de la Riad
0Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, a făcut precizări cu privire la declarațiile incendiare care sugerau că România e în pericol de a cădea sub influența Rusiei. El a explicat că cererea Rusiei de reîmpărțire a sferelor de influență a fost făcută în 2022 și a fost refuzată.
Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, a declarat recent că, în cadrul negocierilor dintre Statele Unite și Rusia de la Riad, rușii au cerut o nouă împărțire a sferelor de influență, pe modelul Yalta, susținând că „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, dar că „nu avem garanții” că americanii nu vor accepta această solicitare.
În intervenții ulterioare la posturile TV, Cristian Diaconescu a revenit asupra declarațiilor, arătând că nu vorbea, de fapt, despre negocierile de acum de la Riad, ci s-a referit la solicitări din 2022:
„În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să își retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanțiile de securitate. (…) Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele Baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară. Ceea ce am spus la un alt post de televiziune a fost faptul că această solicitare nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani și în mod evident nici de europeni, nici atunci și nici acum, ceea ce este o știre bună”.
Cristian Diaconescu a negat faptul că România nu ar mai beneficia de garanțiile de securitate din partea NATO, în urma negocierilor dintre SUA și Rusia, desfășurate zilele acestea în Arabia Saudită.
Întrebat dacă la negocierile din aceste zile, dintre SUA și Rusia ar fi existat pe masă această cerere, de a nu mai beneficia garanțiile de securitate din partea SUA și NATO, Diaconescu a negat vehement, spunând că e vorba de un pachet de negociere din 2022.
„Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele Baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară.”
Diaconescu a mai susținut, că în opinia sa „SUA nu se vor abate de la proiectele din cadrul parteneriatui strategic, ce reprezință elemente de securitate, garanții ce întrunesc așteptările ambelor părți”.
Întrebat de faptul că România nu are contacte cu administrația Trump, Diaconescu a negat acest lucru, spunând că România are contacte cu administrația de la Washington, adăugând faptul că „nu am ajuns la nivelul unui dialog de substanță care presupune un nivel corespunzător”, relatează Euractiv.
„Problemele sunt extrem de grave, vor urma dialoguri bilaterale și toți suntem interesați ca aceste dialoguri să fie de nivel și să aibă un răspuns privind interesele de astăzi”, a conchis Cristian Diaconescu.
Declarațiile lui Diaconescu de la Antena 3
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană”, a declarat Diaconescu.
El a precizat că Bolojan a avut o întrevedere bilaterală cu președintele Macron despre parteneriatul cu Franța:
„Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua. Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întrevedere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”, a declarat Diaconescu.
Acesta a explicat ce obiectiv au avut rușii la negocierile cu americanii.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.”
„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment”, spune acesta.
Despre discuțiile din Europa, cu privire la securitatea continentului și viitorul Ucrainei, Diaconescu spune că sunt discutate inclusiv garanții militare.
„Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina. 2. O poziționare a armatei europene, Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment. Tema va fi discutată în interiorul european. Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată ci o problemă de blocaj. Vom încerca, iar Rusia va vedea acest lucru ca înăuntrul european dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate. Deschiderea privind Moscova e doar temporară cum spun americanii să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit. Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluție pe care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate, sunt multe cifre din acest punct de vedere în favoarea dezideratelor Rusiei, exclus. Să fim atenți la nuanțe”, mai spune Cristian Diaconescu.
România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite? Categoric nu, spune șeful cancelariei prezidențiale.
„Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu, sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt, dar nu se va pune această situație. Ceea ce va conta pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean înre noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei. Deci, din acest punct de vedere, nu se pune problema unei alegeri de acest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.”, a conchis acesta.
Se încarcă comentariile...
