Dezinformarea, arma folosită în anul electoral 2024, în zeci de țări. Cazul Călin Georgescu, dat ca exemplu de presa străină

2024, un an al alegerilor în zeci de țări ale lumii, a fost scena a numeroase campanii de dezinformare prin care s-a încercat influenţarea cetăţenilor, de la falsurile pe reţelele sociale, replicate apoi de elitele politice, ca în SUA, până la interferenţe externe ce modifică rezultatele electorale, ca în cazul României, notează EFE.

Cazul Călin Georgescu, dat ca exemplu de dezinformare. FOTO Inquam Photos Octav Ganea

Anul acesta, peste 3,7 miliarde de persoane au fost chemate la vot în aproximativ 70 de ţări, împrejurare de care au profitat campaniile organizate de dezinformare pentru a încerca să influenţeze rezultatele în unele din cele mai solide democraţii din lume, în Europa sau SUA, sau în altele relevante din punct de vedere strategic, cum ar fi România sau Georgia, notează agenția spaniolă de presă, citată de Agerpres.

„Teorii ale conspiraţiei”

În SUA, campaniile de dezinformare au fost direcţionate mai ales împotriva candidatei democrate Kamala Harris, atacată prin teorii ale conspiraţiei care au încercat să stabilească o legătură între ea şi rapperul Sean „Diddy” Combs, acuzat de exploatare sexuală şi trafic de persoane, o naraţiune foarte asemănătoare cu cea folosită împotriva lui Hillary Clinton în 2016, când s-a încercat crearea unei legături, false, cu delictele sexuale din cazurile Epstein şi „Pizzagate".

Proliferarea falsurilor cu privire la integritatea sistemului electoral american, promovată de însuşi candidatul republican, Donald Trump, şi de proprietarul X, Elon Musk, a crescut vertiginos în săptămânile premergătoare alegerilor şi chiar în ziua alegerilor.

Afirmaţii total nefondate

Chiar ziua alegerilor, Donald Trump a precizat pe reţeaua sa, Truth Social, că se vorbeşte „mult despre înşelătorii masive" în statul cheie Pennsylvania, o afirmaţie total nefondată, care se încadrează în strategia de luni de zile a lui Elon Musk şi a echipei sale, „Comunitatea pentru integritate electorală”, alcătuită din aproximativ 65.000 de utilizatori, strategie amplificată pe X.

În cazul SUA, dezinformarea răspândită de elita politică fluctuează înspre circulaţia anonimă în mediul online. Şi chiar se întăresc reciproc. Reţelele sociale devin un fel de teren de testare şi acele (falsuri) care au cel mai mult succes sunt încorporate în discursurile politice. Acesta este mecanismul prin care aceste zvonuri dăunătoare sunt întărite şi amplificate, spune Lucas Graves, cercetător academic la Universitatea Wisconsin-Madison.

Cum a fost „manipulat"  sistemul electoral american

Potrivit unui studiu realizat de ziarul The Washington Post,  afirmaţiile de pe reţelele sociale conform cărora sistemul electoral american a fost „manipulat" s-au estompat pe reţelele sociale de îndată ce Donald Trump a fost proclamat învingător clar al alegerilor prezidenţiale.

Specializatul în dezinformare Lucas Graves consideră că naraţiunea despre frauda electorală a fost una dintre cele mai importante din timpul campaniei electorale din SUA, alături de interesul repetat pentru incriminarea migranţilor.

Graves spune că studiile efectuate în 2016 cu privire la posibila intervenţie a Rusiei prin naraţiuni de dezinformare au arătat că acest lucru a avut un impact slab asupra rezultatelor, dar, în opinia sa, pericolul dezinformării în SUA are mai mult de-a face cu modul în care elitele politice adoptă şi amplifică discursurile false care se răspândesc pe reţele, aspect în care atât Donald Trump, cât şi Elon Musk joacă un rol decisiv.

Discurs „anti-european" 

Alegerile pentru Parlamentul European din iunie au servit drept termometru pentru măsurarea rezistenţei UE la dezinformare şi ingerinţe străine, în special din partea Moscovei, care au fost deja detectate la alegerile din 2019 şi care s-au înrăutăţit după războiul din Ucraina.

Jorge Tunon, profesor de jurnalism la Universitatea Carlos III (UC3M) şi autor al unei investigaţii privind falsurile şi strategiile de dezinformare detectate la aceste alegeri, spune că evenimentul electoral s-a confruntat cu „mai puţină dezinformare” decât se aştepta, însă acesta a fost rezultatul faptului că strategiile de dezinformare nu s-au concentrat doar în perioada electorală, ci au fost „fierbinţi" de-a lungul întregii legislaturi.

În acest sens, Rocio Sanchez del Vas, profesor şi membru al echipei care a participat la investigaţiile realizate de UC3M, precizează că în perioada electorală s-au remarcat falsuri legate de instituţiile europene, dar şi dezinformări cu caracter rasist şi care neagă schimbările climatice, care au alimentat un discurs „anti-european".

„Destabilizatori naţionali"

Referitor la posibila interferenţă străină, Jorge Tunon, care este şi profesor specializat în domeniul comunicării şi dezinformării la catedra Jean Monnet, explică că, deşi la început agenţii străini răspândeau dezinformarea direct pe teritoriul european, acum ei caută „destabilizatori naţionali" cărora să le poată oferi strategii şi conţinut astfel încât să funcţioneze ca un megafon al intereselor lor.

Ascensiunea lui Călin Georgescu și rolul TikTok

În acest context, EFE menţionează faptul că Serviciul Român de Informaţii (SRI) a confirmat faptul că Călin Georgescu, câştigător neaşteptat în primul tur al alegerilor din România cu aproape 23%, a avut o campanie electorală ce a fost susţinută de o strategie de interferenţă care are un „mod de operare al unui actor de stat”, pe care SRI nu îl numeşte, interferenţă pe care experţii o atribuie Kremlinului.

Agenția de presă spaniolă remarcă rolul esențial jucat de TikTok în această operaţiune,  deoarece platforma a prioritizat diseminarea conţinutului în cazul unor candidaţi alternativi, precum Călin Georgescu, pentru a câştiga importanţă, scutindu-i de investiţii publicitare semnificative, care sunt necesare pe platforme precum Meta.

EFE amintește și de raportul preliminar publicat de Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitale (BROD) a constatat că principalele partide politice au cheltuit aproximativ 4,94 milioane de euro pe reclame Meta în luna premergătoare alegerilor, în timp ce eforturile de publicitate ale lui Georgescu pe Meta au fost minime, cu doar 25 de reclame politice active în ultimele 30 de zile înainte de alegeri. În schimb, susţine raportul, Călin Georgescu „a profitat de modelul algoritmic al TikTok, exploatând naraţiunile de extremă dreaptă, care au ocolit regulile de transparenţă pentru publicitatea politică".

SRI a dezvăluit că o reţea de 25.000 de conturi TikTok a fost activată cu două săptămâni înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie şi, deşi multe dintre aceste conturi fuseseră create în 2016, activitatea lor a fost minimă până în noiembrie 2024, când s-au mobilizat pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu.

Dincolo de alegeri, anul 2024 a avut parte de dezinformări şi pe alte subiecte, precum campania spectaculoasă de falsuri răspândite despre inundaţiile din Spania şi războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.