CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului | adevarul.ro

CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului

Publicat:
0
1 live

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 noiembrie, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Vanator vanatoare FOTO Shutterstock
Foto: Shutterstock

CCR a stabilit că regulile de desfășurare a proceselor în instanță sunt stabilite exclusiv de legiuitor. De asemenea, suspendarea executării unui act administrativ înseamnă oprirea temporară a efectelor acestuia.

Instituția a precizat că legiuitorul poate stabili momentul în care o hotărâre judecătorească produce efecte definitive, fără a îngrădi dreptul persoanelor interesate de a solicita suspendarea actelor administrative, în condițiile prevăzute de lege.

„Ca atare, legiuitorul a acționat în sfera sa proprie de competență, cu respectarea prevederilor constituționale privind principiul legalității, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, dreptul la un proces echitabil și controlul judecătoresc al actelor administrative”, transmite CCR într-un comunicat.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României.

Nicușor Dan: Legea nu este previzibilă, încalcă separarea puterilor

Pe 11 iunie, Nicușor Dan a trimis sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic 407/2006, scrie Agerpres.

Nicușor Dan a susținut că legea nu este suficient de clară și previzibilă, deoarece permite administratorului faunei cinegetice să stabilească anual cotele de vânătoare și nivelurile de intervenție și prevenție, fără alte avize sau autorizații suplimentare.

Președintele a reclamat și faptul că formularea „orice alte măsuri necesare” este prea generală și creează incertitudine juridică privind aplicarea legii și raportul acesteia cu regulile generale ale contenciosului administrativ.

Această sintagmă nu delimitează natura măsurilor, scopul lor, gradul de urgență, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra exemplarelor de faună, adaugă șeful statului.

Șeful statului a reclamat că termenul „măsuri” nu este definit clar în legislația națională și că legea nu folosește terminologia din Directiva europeană privind protecția habitatelor și speciilor sălbatice.

Potrivit sesizării, prevederile ar putea permite atât măsuri letale, cât și neletale, de la acțiuni de prevenție până la intervenții punctuale.

Președintele invocă încălcarea dreptului la o cale de atac efectivă

Președintele a susținut că derogarea afectează dreptul la un control judecătoresc efectiv asupra actelor administrative.

„Normele de procedură care privesc suspendarea executării actelor administrative, inclusiv cele care privesc caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești de primă instanță, reprezintă garanții procesuale fundamentale care nu pot fi eludate printr-o astfel de reglementare. De altfel, introducerea unei astfel de derogări ce nu are la bază nicio justificare obiectivă are efectul de a crea un precedent cu consecințe păgubitoare dacă se extinde și la alte domenii administrative”, precizează sesizarea.

Președintele a invocat încălcarea dreptului la o cale de atac efectivă, prevăzut de Carta UE, și a principiului proporționalității.

Acesta susține că amânarea efectelor suspendării unui ordin de ministru până la pronunțarea unei hotărâri definitive poate face imposibilă prevenirea unor prejudicii ireversibile asupra mediului.

„Soluția legislativă potrivit căreia hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță, prin care se dispune suspendarea ordinului ministrului mediului, produc efecte numai de la data rămânerii lor definitive, este neconstituțională.

Aceasta soluție legislativă conservă doar formal accesul la instanță, însă lipsește remediul provizoriu de funcția sa esențială, aceea de a preveni producerea unui prejudiciu.

Or, în materia mediului, unde efectele actului administrativ pot fi rapide și ireversibile, accesul la justiție nu poate fi considerat efectiv dacă hotărârea judecătorească de suspendare devine utilă abia după executarea actului administrativ contestat”, spune președintele în sesizare.

Top articole

Partenerii noștri