De ce (nu) ar fi posibilă scoaterea prescripției din lege
0De ce au președintele și primul-ministru filosofii diferite despre prescrierea faptelor de corupție?
Președintele Nicușor Dan propune o dezbatere publică pornind de la faptul că în legislația actuală pentru fapte grave de corupție prescripția poate fi de 15 ani. „Problema fundamentală – spune șeful statului - este de ce noi nu reuşim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupţie”.
Răspunsurile sunt multiple:
(1) judecătorii se plâng că au prea multe dosare și nu fac față. De pildă, judecătorul Ioan Ilieș din Neamț a scris în urmă cu ceva vreme un articol publicat în Juridice.ro în care se plângea că anual în jur de 4000 de judecători trebuie să soluționeze aproape 4 milioane de dosare, ceea ce înseamnă o medie de circa 1000 de dosare pentru fiecare judecător;
(2) un top al dosarelor prescrise făcut de cotidianul Libertatea scoate la iveală că principalii beneficiari sunt politicieni de mare calibru sau oameni foarte influenți cu legături politice. Pe această listă apar, printre alții, Liviu Dragnea, fost președinte PSD, acuzat de abuz în serviciu și apartenența la un grup infracțional în Dosarul Tel Drum; Robert Negoiță, primarul PSD al sectorului 3; Cătălin Rădulescu, fost deputat PSD, pentru fals în declarația prin care cerea certificat de revoluționar; Maricel Păcuraru, fost acționar la Realitatea TV pentru o fraudă de 5 milioane în Dosarul Loteria; Adrian Sârbu fondatorul trustului Pro pentru evaziune fiscală în Dosarul Mediafax;
(3) când a fost întrebată dacă au existat schimbări ale completelor de judecată care să fi dus în final la prescrierea faptei, așa cum rezultă inclusiv din ancheta Recorder, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a declarat că doar dosarele anumitor inculpați se văd, din cauza „interesului media”, dar că „sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale” și, în același timp, „sunt mii de oameni în pușcărie” pentru că „judecătorii prezintă hotărâri de condamnare”;
(4) În cazul lui Marean Vanghelie, fostul primar PSD al sectorului 5, judecătoarea Arsenie a ținut să spună că termenul de prescripție s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel București.
Propunerea premierului Bolojan
Ideea premierului Ilie Bolojan de a vedea dacă trebuie anulată posibilitatea prescrierii în cazurile de corupție ar putea avea efect imediat, fiindcă atâta vreme cât interesele de grup primează, politicul va găsi căi să ajungă să influențeze Justiția.
Sigur că, o lege care să modifice Codul Penal astfel încât să se anuleze prescrierea în situațiile de corupție, poate fi modificată ulterior, de un guvern mai puțin reformist. Până atunci însă, ea va produce efecte. Întrebarea pe care o pune președintele, pare însă retorică și răspunde cumva așteptărilor PSD, fiindcă tergiversarea dosarelor importante a devenit demult tradiție. Exemplul cel mai dur e Dosarul Revoluției, care, poate, va fi gata abia acum după ce vinovatul principal a murit.
O dezbatere publică asupra prescripției și cum ar putea fi evitată ar putea aduce noi soluții, dar propunerea primului-ministru e cel mai ușor de pus în aplicare. Întrebarea e dacă judecătorii constituționali ar accepta-o, în condițiile în care prescrierea în masă a dosarelor marilor corupți a început după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 25 octombrie 2022 care precizat care sunt regulile prescripției și faptul că poate fi și retroactivă și care a interpretat hotărârea din 2022 a Curții Constituționale prin care Articolul 155 din Codul Penal a fost declarat neconstituțional și hotărârea CCR din 2018 care a adus clarificări prescripției astfel: „Între 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului Cod Penal) și 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a OUG 71/2022, care a corectat problema legislativă) nu există întreruperea prescripției speciale”.
În România, toate reformele încercate asupra Justiției au eșuat din pricina legăturilor (in)vizibile dintre politicieni și justiție, a unor vechi obiceiuri tranzacționale și a punerii deasupra intereselor statului a propriilor interese. Înalta Curte nu reface doar legislația din zona penală, ci și pe cea salarială, preluând fără teamă rolurile puterilor executivă și legislativă, sub privirea blândă a Curții Constituționale.
Se încarcă comentariile...
