Înalta Curte atacă la CCR modificările Codului de procedură penală. Ce contestă judecătorii

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală, invocând posibile încălcări ale dreptului la apărare și ale principiilor unui proces echitabil.

Sesizarea a fost făcută la CCR FOTO ccc.ro

Decizia a fost luată vineri, 22 mai 2026, în cadrul Secțiilor Unite ale instanței supreme, a transmis ÎCCJ printr-un comunicat.

„Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție”, se arată în comunicat.

Sesizarea ÎCCJ către CCR susține că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt „neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților”.

„Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept”, precizează instituția.

Potrivit comunicatului, ÎCCJ susține că modificările propuse prin PL-x 228/2026 încalcă mai multe prevederi constituționale privind legalitatea și claritatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției într-un stat de drept.

Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, totodată, o serie de observații privind aceste modificări legislative. Astfel, principalele aspecte ale sesizării vizează mai multe intervenții legislative considerate problematice în aplicare, printre care:

1. Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară

Potrivit ÎCCJ, legea introduce posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor în camera preliminară, însă „fără corelare cu regulile existente”. Instituția notează că judecătorul de cameră preliminară ar putea „să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale”.

Sunt semnalate și dificultăți practice: „la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii”.

2. Eliminarea citării la termenele ulterioare

O altă modificare prevede că, după primul termen, părțile trebuie să „urmărească parcursul dosarului”. ÎCCJ apreciază că norma este „vagă și neclară”.

Instituția arată că pot fi afectate dreptul la apărare și procesul echitabil, întrucât părțile „nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare”.

Sunt indicate dezavantaje pentru „persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor”.

3. „Autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară

ÎCCJ mai arată că legea transformă în definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor, în ceea ce privește „Autoritatea de lucru judecat”.

Potrivit documentului, acest lucru „contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată”.

Se subliniază că instanța de fond ar fi împiedicată „să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial”, ceea ce „limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției”.

„Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, au conchis reprezentanții ÎCCJ.