Rusia, în spatele crizei migranților din Ceuta? Ce spun serviciile de informații

Sosirea în masă a migranților în enclava spaniolă Ceuta a provocat una dintre cele mai grave crize de la frontierele Uniunii Europene. În timp ce autoritățile investighează rolul rețelelor de trafic și al propagării informațiilor pe rețelele sociale, unele surse susțin că Rusia ar fi putut încerca să exploateze situația. Nu există însă dovezi publice care să demonstreze că Moscova a organizat incursiunea.

Migranți au luat cu asalt enclava spaniolă Ceuta/FOTO:EPA/EFE

Aproximativ 78.000 de migranți s-ar fi concentrat în apropierea frontierei marocane, înainte ca mii dintre ei să încerce să pătrundă în enclava spaniolă Ceuta.

Unii au venit pregătiți pentru traversarea pe mare, purtând labe de înot sau colaci gonflabili în jurul taliei. Alții au încercat să treacă prin breșe făcute în gardul de frontieră.

A fost descris drept cel mai mare aflux de migranți într-o singură zi către teritoriul Uniunii Europene.

În mijlocul haosului, au existat și relatări potrivit cărora unii membri ai forțelor de frontieră marocane nu au încercat să-i oprească pe migranți, ci chiar i-ar fi îndemnat să înainteze.

Mohammed Ahmidho, în vârstă de 47 de ani, unul dintre migranți, a declarat că polițiștii le-ar fi spus să „meargă în Spania”.

Un alt migrant, Ajoub el-Arrot, în vârstă de 24 de ani, a aflat despre tentativa de trecere în masă de pe rețelele sociale.

„Nu știu de ce ne-au lăsat să trecem. Poate aveau un motiv politic. Au deschis frontiera și i-au lăsat pe toți să treacă”, a declarat el pentru New York Times.

O mobilizare alimentată de rețelele sociale

Imaginile cu mii de oameni îndreptându-se spre frontieră au provocat reacții politice puternice în întreaga Uniune Europeană.

Dar cât de spontană a fost, de fapt, această mobilizare?

Mai multe mărturii sugerează că fenomenul s-a format pe parcursul mai multor săptămâni.

Migranți care au reușit să ajungă în Ceuta au declarat că au fost atrași de videoclipuri publicate pe TikTok, Facebook și Instagram, în care se susținea că accesul în enclavă devenise mai ușor și mai sigur.

Mesajele au apărut după o decizie a Curții Supreme a Spaniei, din iulie, potrivit căreia persoanele care ajung înot în Ceuta nu puteau fi returnate automat și rapid în Maroc.

„Mesajul a devenit: trebuie doar să treci și vei fi protejat”, a declarat un oficial marocan.

Nabil, un migrant care a reușit să intre în Ceuta după șapte încercări, a spus că informațiile necesare pentru traversare puteau fi găsite cu ușurință online.

„Dacă vrei să știi cum ajungi în Ceuta, TikTok are totul. Oamenii arată traseele, de unde să pornești, la ce oră să pleci, ce să eviți și chiar cum să te descurci cu poliția. Nu mai ai nevoie de un traficant pentru informațiile de bază”, a spus el.

Cercetători spanioli au identificat 25 de grupuri de Facebook asociate cu tentativa de trecere în masă a frontierei. Acestea ar fi acumulat peste un milion de vizualizări.

Unele dintre grupuri urmăreau poziția ambarcațiunilor pazei de coastă, indicau posibile rute de acces și publicau prognoze meteo.

La frontieră, Mohammed Mounsessef, un șofer marocan în vârstă de 26 de ani, a declarat că a urmat apelurile de pe rețelele sociale.

„Ne uităm la videoclipuri despre Europa și este foarte frumos”, a spus el.

Printre cei care au încercat să ajungă în Ceuta s-a numărat și Abde Ellakkoh, un marocan de 19 ani, care a traversat înot purtând un tricou al naționalei Angliei, cu numele fotbalistului Jude Bellingham pe spate.

În apropierea centrului pentru migranți din Ceuta, el a spus că își dorește să ajungă în Marea Britanie pentru a studia și apoi să devină mecanic.

Zeci de oameni au murit

Pentru mulți dintre cei care au încercat să ajungă în enclavă, călătoria s-a încheiat însă tragic.

Aproximativ 100 de persoane și-ar fi pierdut viața în mare în timp ce încercau să ajungă în Ceuta.

Liderul enclavei, Juan Jesús Vivas, și-a exprimat „profunda tristețe” pentru ceea ce a descris drept o „tragedie ireparabilă”.

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a atribuit afluxul masiv „mafiilor, traficanților de persoane și celor care profită de vulnerabilitatea oamenilor”.

Ce rol a avut Marocul?

Dimensiunea mobilizării a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca autoritățile marocane să fi știut despre pregătirea acesteia.

Deplasarea într-un timp foarte scurt a zeci de mii de oameni spre frontieră ar fi fost dificil de trecut cu vederea.

Există, de asemenea, relatări potrivit cărora unii membri ai forțelor de securitate marocane i-ar fi lăsat pe migranți să înainteze.

Potrivit evaluărilor serviciilor de informații spaniole citate în material, Marocul nu ar fi planificat direct tentativa de trecere, dar ar fi permis ca aceasta să aibă loc, după care situația ar fi scăpat de sub control.

Surse din serviciile de informații occidentale citate de The Telegraph au susținut și că Marocul ar fi putut folosi criza pentru a transmite Spaniei un mesaj politic, pe fondul relațiilor tensionate dintre Rabat și Algeria, vecinul și rivalul său regional.

Marocul a respins această afirmație.

Ipoteza unei implicări ruse

O altă întrebare este dacă Rusia ar fi putut exploata criza.

Moscova a fost acuzată în trecut că a folosit migrația ca instrument de presiune asupra statelor europene.

În 2015, războiul din Siria și sosirea unui număr foarte mare de refugiați în Europa au generat una dintre cele mai grave crize migratorii de după al Doilea Război Mondial.

În anii următori, autoritățile europene au acuzat Rusia și Belarusul că au facilitat sau exploatat deplasarea migranților către frontierele UE.

În 2021, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a fost acuzat că a contribuit la provocarea unei crize la frontiera cu Polonia, după ce migranți din Irak, Siria și Yemen au fost transportați în Belarus și apoi direcționați către frontiera Uniunii Europene.

În 2023, Finlanda s-a confruntat, la rândul său, cu o creștere a numărului de migranți care ajungeau la frontiera sa dinspre Rusia.

Aceste precedente au alimentat speculațiile privind o posibilă implicare a Moscovei în cazul Ceuta.

Există dovezi privind implicarea Rusiei?

Henry Bolton, fost ofițer de informații, consideră că Rusia ar avea capacitatea de a influența o astfel de situație prin rețelele sale din Africa de Nord și regiunea Sahelului.

El susține că Moscova dispune de capacități de influență pe rețelele sociale, contacte cu grupări de crimă organizată și conexiuni în regiune.

„Există multe indicii că Rusia sau un alt stat ostil ar putea fi implicat”, a declarat Bolton pentru The Sun.

El a subliniat însă că nu există o singură probă care să demonstreze că întreaga operațiune a fost coordonată de Moscova.

Ipoteza sa se bazează pe asocierea mai multor elemente: capacitatea Rusiei de a opera în regiune, experiența anterioară în exploatarea crizelor migratorii și interesul strategic al Moscovei de a crea presiuni suplimentare asupra Europei.

Bolton consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar putea constitui un posibil motiv pentru Moscova de a încerca să distragă atenția și resursele europene.

„Rusia are o istorie îndelungată în a încerca să distragă atenția susținătorilor adversarilor săi și să redirecționeze eforturile diplomatice, politice și de securitate”, a spus el.

Totuși, nu există dovezi publice care să demonstreze că Vladimir Putin sau serviciile ruse au ordonat ori coordonat tentativa de trecere a frontierei din Ceuta.

O criză cu efecte politice

Dacă Rusia ar fi avut un rol în organizarea sau amplificarea crizei, unul dintre efectele sale ar fi fost deteriorarea relațiilor dintre statele europene.

În urma incidentului, au existat apeluri și măsuri care au pus sub presiune cooperarea europeană privind libera circulație.

Italia a suspendat temporar acordul privind frontierele deschise cu Spania, decizie susținută de Finlanda și Danemarca.

Republica Cehă a cerut chiar suspendarea temporară a participării Spaniei la spațiul Schengen.

Pentru Bolton, posibilitatea unei implicări ruse merită, prin urmare, investigată.

„Este posibil ca Rusia să fie în spatele acestui lucru? Aș spune că este posibil. Capacitatea există, iar intenția de a distrage atenția puterilor europene există cu siguranță”, a afirmat el.

El a adăugat că, dacă ar fi încă activ în serviciile de informații, ar considera ipoteza implicării ruse una dintre direcțiile principale de investigat.

Oamenii au rămas principalii pierdanți

Dincolo de întrebările geopolitice, pentru cei care au încercat să ajungă în Ceuta consecințele au fost dramatice.

Mulți dintre cei care au reușit să intre în enclavă au fost returnați în Maroc în doar câteva ore.

Pentru migranți, însă, decizia de a traversa frontiera a fost legată de speranța unei vieți mai bune.

Noor Ammar Lamarty, un expert juridic în vârstă de 28 de ani care locuiește la Madrid, a asistat la desfășurarea evenimentelor de partea marocană a frontierei.

„Au venit din toate colțurile țării. Oamenii au mers pe jos timp de opt ore pentru a ajunge aici”, a spus el.

„Își doreau locuri de muncă bune și să fie plătiți corespunzător. Au înotat până în Ceuta și au lăsat totul în urmă. Au murit atât de mulți oameni. A fost teribil și înfricoșător.”

Criza din Ceuta arată astfel cât de repede informațiile distribuite pe rețelele sociale pot transforma o speranță individuală într-o mobilizare de proporții.

Dar întrebarea dacă această mobilizare a fost doar rezultatul acțiunii migranților și a rețelelor de trafic sau dacă a fost exploatată deliberat de actori statali rămâne, în lipsa unor dovezi publice concludente, deschisă.