Cum a ajuns pistolul la polițistul care s-a împușcat în fața secției. Superiorii, în vizorul anchetei

Inspectoratul de Poliție Județean Dolj desfășoară verificări după ce un polițist s-a împușcat cu arma din dotare, deși agentul, în vârstă de 25 de ani, din orașul Bechet, județul Dolj, își pierduse dreptul de port-armă. Acesta a fost găsit împușcat în cap, în fața sediului poliției și se zbate între viață și moarte la spital. Conform informațiilor existente, tânărul fusese recent internat la psihiatrie.

Anchetă în Dolj, după ce un polițist s-a împușcat în cap cu arma din dotare Foto: Pexels

Mai mulți polițiști din Bechet sunt cercetați de superiori după ce i-ar fi încredințat arma colegului lor, deși, potrivit procedurii, șefii ar fi trebuit înștiințați de medicul psihiatru în vederea ridicării dreptului de port-armă. Ancheta declanșată de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj urmărește să stabilească împrejurările în care agentul a primit arma.

Regula procedurală aplicabilă unui polițist fără drept de port armă a fost explicată, pentru „Adevărul”, de către președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC). 

„Potrivit procedurii, un polițist care nu are drept de port armă trebuie să lucreze împreună cu un coleg care are acest drept. În principiu, însă, se evită ca polițistul fără drept de port armă să fie pus să intervină la cazuri; altfel spus, i se dau alte atribuții”, a explicat Vasile Zelca.

Acesta a atras atenția că motivele retragerii dreptului de port armă țin parțial de informații private, iar în lipsa datelor publice presa ar trebui să evite speculațiile. 

 „Nu știu de ce i s-a retras dreptul de port armă. Trebuie însă înțeles că examinarea și decizia respectivă reprezintă, într-o anumită măsură, o informație privată. Dosarul, dacă va ajunge în instanță, va fi public. Există însă foarte multe motive pentru care se poate retrage dreptul de port armă un comportament dezadaptat , un conflict cu cineva, diagnosticul de depresie sau consumul de alcool. În cazul acesta, însă, nu știm, iar cel mai bun lucru ar fi ca presa să nu facă speculații”, a mai precizat Vasile Zelca.

Posibile încadrări penale

În privința urmărilor penale, acesta a arătat că încredințarea armei către un polițist fără drept de port armă poate constitui o delegare defectuoasă a atribuțiilor și, în funcție de urmări, chiar o infracțiune care ar intra în cercetarea parchetului. 

„În cazul acesta pot exista încălcări ale legii care, în funcție de efectele și urmările lor, pot fi încadrate chiar ca infracțiuni penale. Un exemplu este delegarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu: dacă șeful de serviciu știa că persoana respectivă nu avea dreptul la armă și totuși i-a dat arma, aceasta este o delegare defectuoasă a atribuțiilor.

Dacă tânărul polițist decedează, va fi considerat un caz de moarte suspectă. Este necesar să se stabilească cauzele și mecanismul producerii decesului. Iar dacă din analiza acestui mecanism reies elemente de infracțiune, parchetul se va sesiza cu siguranță și va continua cercetările pentru infracțiunile respective”, a mai transmis Vasile Zelca.

Potrivit acestuia, organele de anchetă trebuie să constate dacă informația privind retragerea dreptului de port armă a fost comunicată la timp, dacă dispecerul a fost înștiințat și dacă există un document oficial în acest sens.

„Când am avut astfel de cazuri cu un subaltern, psihologul m-a informat imediat că respectivului coleg i s-a retras dreptul de a purta armă. În acel moment, superiorul informează dispecerul să nu-i mai dea armă, este foarte simplu. Aici probabil că există o sincopă; nici eu nu am toate datele și suntem încă în verificări. Trebuie să constatăm care sunt toți oamenii implicați în acest lanț: dacă s-a comunicat la timp, dacă dispecerul a fost informat și dacă există un document oficial în acest sens”, a subliniat Vasile Zelca.