Covasna: Petiţie către procurorul general al României privind o comemorare a lui Wass Albert
Un bărbat din Sfântu Gheorghe i-a adresat o petiţie procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, respectiv Ministerului Public, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu o comerorare a lui Wass Albert, transmite Mediafax.
Potrivit petiţiei date publicităţii astăzi, obiectul petiţiei trimise de Dan Tănasă îl constituie alocarea de către Primăria şi Consiliul Local Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, de fonduri publice pentru comemorarea unei persoane "condamnată pe teritoriul României pentru crime de război", respectiv a lui Wass Albert.
Primăria Sfântu Gheorghe a postat, în aceste zile, pe pagina de internet a instituţiei, lista proiectelor culturale care au primit aprobarea pentru finanţare din fonduri publice de la bugetul local în perioada iulie-decembrie 2008, iar printre proiectele aprobate pentru finanţare se află şi cel intitulat "Săptămăna Wass Albert", iniţiat de Asociaţia Tinerilor Maghiari din Covasna, finanţat cu suma de 1.500 lei (perioada de desfăşurare a proiectului este 3-9 noiembrie 2008).
În petiţie se subliniază că, potrivit legii, "promovarea cultului persoanelor vinovate de săvărşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvărşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi".
Dan Tănasă precizează că, având în vedere faptele prezentate, solicită procurorului general al României să se pronunţe asupra legalităţii acordării de fonduri publice, de către o autoritate publică locală, pentru comemorarea "unei persoane condamnate pentru crime de război de către o instanţă din România".
Curtea de Apel Cluj a respins, în 10 martie 2008., cererea de revizuire a sentinţei în cazul scriitorului Wass Albert, condamnat la moarte, în 1946, pentru crime de război.
Scriitorul Wass Albert a fost condamnat la moarte în contumacie, printr-o hotărâre din 1946 a Tribunalului Poporului din Cluj-Napoca, pentru crime de război. Scriitorul era acuzat că a instigat armata ungară la crime împotriva românilor la Sucutard, Geaca şi Mureşenii de Câmpie.





















































