Condiţiile în care militarii îşi primesc pensiile tăiate de austeritate
0
Angajaţii din Armată, Poliţie şi SRI vor primi pensii mai mari începând din 2016. Luni a intrat în vigoare legea care readuce în actualitate modul de calcul al pensiilor de dinainte de anul 2011, când Guvernul Boc a implementat planul de austeritate.
Legea care reîntregeşte pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial, acesta fiind ultimul pas pentru aplicarea ei începând cu 1 ianuarie 2016. Astfel, militarii vor beneficia din nou de pensii calculate în funcţie de venitul individual şi nu de salariul mediu pe economie, aşa cum a decis Guvernul Boc acum patru ani, ca parte a planului de austeritate. În plus, militarii îşi vor putea recupera şi diferenţele neîncasate în această perioadă.
Proiectul de lege s-a bucurat de un larg suport al instituţiilor statului. Adoptat de Camera Deputaţilor, cu 289 de voturi „pentru”, unul „împotriva” şi 13 abţineri, la doar o zi după ce a trecut de Senat, adică pe 30 iunie, în ultima zi de activitate parlamentară, documentul a fost promulgat la sfârşitul săptămânii trecute şi de preşedintele Klaus Iohannis.
De altfel, vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat decizia preşedintelui drept „un pas înainte spre normalitatea modului în care statul român trebuie să-şi trateze militarii şi funcţionarii cu statut special din domeniul securităţii naţionale”.
La unison a fost şi reacţia premierului Victor Ponta, care a explicat că, de fapt, astfel România s-a aliniat la ţările NATO. „Nu e vorba de pensii speciale, ci despre un sistem care se aplică în toate ţările NATO pentru personalul militar, are nişte condiţii specifice activităţii acestora, a fost elaborat de către un colectiv destul de mare coordonat de către vicepremierul Oprea. Din punctul nostru de vedere, este o promisiune mai veche, ca să nu mai trebuiască mereu să reparăm, să cârpim din lucrurile greşite făcute în 2010“, a spus Ponta.
Militarii primesc banii din urmă
Prin aplicarea acestei legi, nu doar că militarii îşi vor recăpăta nivelul de pensie de dinaintea recalculării din 2010, dar vor putea solicita şi restituirea diferenţelor neîncasate din ultimii patru ani. Sumele vor fi restituite eşalonat, în termen de maximum doi ani de la aplicarea legii.
În schimb, pensiile aflate în plată îşi vor păstra nivelul dacă acesta este mai mare decât cel rezultat de aplicarea noii legi. În continuare, legea stipulează că pensiile militare de stat se indexează cu 100% din rata medie a inflaţiei şi cu 50% din creşterea salariului mediu brut.
De altfel, un raport elaborat în 2013 de Consiliul Fiscal arată că deşi unele pensii au scăzut într-adevăr la recalcularea din 2010, în ansamblu, pensiile din sistemul de apărare au fost singurele care au crescut pe timp de criză, cu 30% în perioada 2010-2012. Aşa se face că pensia medie a unui militar în sistemul de asigurări sociale era în 2013 de 2.446 de lei, faţă de cea a agricultorilor, de 327 de lei.
Pensii de serviciu, de invaliditate şi de urmaş
În cadrul sistemului de pensii de stat, militarii vor beneficia atât de pensie de serviciu, cât şi de pensie de invaliditate şi de urmaş. Astfel, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special vor putea obţine pensia de serviciu pentru limita de vârstă, cu condiţia să aibă o vechime efectivă de minimum 25 de ani, dintre care cel puţin 15 să fie vechime de serviciu. Limita standard de pensionare este de 60 de ani, însă la acest prag se va ajunge treptat, pentru persoanele născute după 1970.
Potrivit noii legi, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare va fi o medie a tuturor veniturilor brute în şase luni consecutive, alese de beneficiar, din ultimii cinci ani de activitate, la care se va putea adăuga un spor de cel mult 15%. Pensia de invaliditate se va acorda pentru accidente sau boli, indiferent că au sau nu legătură cu serviciul. Singura condiţie este ca, în cazul bolilor care nu sunt provocate de mediul de lucru, beneficiarii să aibă vechime în muncă.
Pensia de urmaş va fi acordată copiilor până la finalizarea studiilor, dar nu peste vârsta de 26 de ani. În schimb, soţul supravieţuitor va primi pensia de urmaş în momentul atingerii vârstei de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
Pensii mai mari şi pentru diplomaţi şi funcţionarii din Parlament
Pe lângă Legea pensiilor din sistemul de apărare, preşedintele Klaus Iohannis a mai promulgat săptămâna trecută şi alte acte normative, precum Legea care prevede acordarea de pensii speciale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României. Astfel, diplomaţii ar putea beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor salariale nete din ultimul an de activitate.
Legea vizează toate persoanele care au activat în diplomaţie cel puţin 18 ani şi chiar şi urmaşii lor ar putea avea parte de acelaşi drept în anumite condiţii. Guvernul a anunţat încă de anul trecut că aceste pensii vor fi reîntregite după ce Guvernul Boc a desfiinţat pensiile speciale în 2011, prin modificarea metodei de calcul, astfel încât pensiile diplomaţiilor au fost reduse aproape la jumătate.
Nu în ultimul rând, preşedintele a promulgat şi modificarea Legii privind statutul funcţionarului public parlamentar, care ar putea permite creşterea pensiilor acestei categorii de salariaţi.
Astfel, funcţionarii publici parlamentari care au cotizat la pensie timp de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani au fost în structurile parlamentare, vor beneficia, asemenea diplomaţilor, de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni. În plus, pentru fiecare an petrecut în Parlament, după cei 14 ani, se adaugă câte 1% din venit la cuantumul pensiei.
Se încarcă comentariile...
