Analiză Condamnarea lui Marine Le Pen schimbă jocul electoral din Franța. Cine are de câștigat: „Are o capacitate mai mare decât Bardella”

Decizia pronunțată marți, 7 iulie, de Curtea de Apel din Paris schimbă una dintre cele mai importante necunoscute ale alegerilor prezidențiale din Franța, programate în 2027. Instanța a menținut condamnarea penală a liderei Rassemblement National (RN), Marine Le Pen, în dosarul privind folosirea fondurilor Parlamentului European destinate asistenților parlamentari, însă a redus perioada de ineligibilitate suficient cât aceasta să poată candida la scrutinul prezidențial.

Marine Le Pen, înconjurată de susținători, într-o acțiune de campanie. FOTO: Facebook

Dosarul în care Curtea de Apel din Paris s-a pronunțat marți vizează folosirea fondurilor Parlamentului European destinate asistenților parlamentari pentru plata unor persoane care lucrau, în realitate, pentru partid.

Ancheta a stabilit un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro, acumulat între 2004 și 2016, într-un mecanism pe care justiția îl leagă inițial de Jean-Marie Le Pen și pe care Marine Le Pen l-ar fi continuat după preluarea conducerii formațiunii, în 2012.

În primă instanță, pe 31 martie 2025, lidera RN fusese condamnată la 5 ani de ineligibilitate cu executare imediată, 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu suspendare și 2 executați sub supraveghere electronică, precum și la o amendă de 100.000 de euro. Această sentință ar fi exclus-o din cursa prezidențială din 2027. Parchetul a cerut menținerea condamnării și în apel. Curtea de Apel din Paris a păstrat verdictul de vinovăție și pedeapsa de 3 ani de închisoare, dintre care unul cu executare sub supraveghere electronică, dar a redus perioada de ineligibilitate la 45 de luni, dintre care 30 cu suspendare. Astfel, perioada efectivă de interdicție este de 15 luni, considerată deja executată din 2025, ceea ce îi permite Marinei Le Pen să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Invitată marți seară la jurnalul TF1, cel mai important post de televiziune din Franța, Le Pen și-a anunțat candidatura la președinție.

O condamnare confirmată, dar o candidatură salvată

Cristian Pîrvulescu, profesor de științe politice la SNSPA, spune că hotărârea nu schimbă radical raportul de forțe din politica franceză, însă modifică arhitectura întregii competiții electorale, de la echilibrul din interiorul RN până la configurația probabilă a turului al doilea.

„Decizia Curții de Apel nu schimbă radical cursa prezidențială, pentru că, în esență, instanța a menținut condamnarea lui Marine Le Pen, reducând însă perioada de ineligibilitate. Ea rămâne condamnată la trei ani de închisoare, dintre care unul va fi executat sub supraveghere electronică. Cu toate acestea, chiar în seara pronunțării deciziei, la jurnalul principal al postului francez TF1, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale”, a explicat Cristian Pîrvulescu pentru „Adevarul”.

Cu doar o săptămână înainte de decizie, invitată la postul LCI, Marine Le Pen explicase că nu își imagina o campanie prezidențială purtând o brățară electronică, incompatibilă, spunea ea, cu deplasările constante impuse de un asemenea maraton. 

„Este interesant că anterior declarase că nu va candida dacă va purta brățară electronică. Acum și-a schimbat poziția și spune că va ataca hotărârea la Curtea de Casație și că va candida. Practic, își continuă campania”, afirmă profesorul de științe politice.

RN evită o competiție internă

Până la pronunțarea deciziei, unul dintre scenariile luate în calcul era ca Jordan Bardella să devină candidatul RN la alegerile prezidențiale. În ultimele luni, mai multe sondaje îl creditau chiar cu intenții de vot superioare față de Marine Le Pen. Totuși, Cristian Pîrvulescu consideră însă că, datorită experienței politice, lidera extremei drepte franceze este în acest moment un candidat mai puternic decât Bardella. 

„Campania lui Marine Le Pen este deja în desfășurare. Există un site oficial de campanie lansat imediat după anunț, ceea ce arată că această variantă fusese pregătită din timp. Evident, exista și scenariul în care Jordan Bardella ar fi fost candidatul partidului, dar în actualul context Reuniunea Națională nu își poate permite un conflict intern. În plus, Marine Le Pen a declarat că, dacă va câștiga alegerile, îl va numi imediat pe Bardella în funcția de prim-ministru”, explică analistul.

Pe de altă parte, Marine Le Pen și Jordan Bardella nu își dispută același bazin electoral, ci se completează reciproc.

„Marine Le Pen și Jordan Bardella nu concurează pentru același electorat. Din contră, strategia lor este complementară. Politologii francezi atrag atenția că Marine Le Pen are o capacitate mai mare de a atrage un electorat conservator tradițional și chiar o parte a electoratului moderat de centru, lucru pe care Bardella îl face mai greu. În schimb, Bardella este poziționat mai clar spre dreapta și este foarte popular în rândul alegătorilor tineri, categorie pe care Marine Le Pen nu reușea să o mobilizeze în aceeași măsură.

Această împărțire a rolurilor este una deliberată. Cei doi încearcă să acopere segmente electorale diferite. În ultimele alegeri prezidențiale, decisive nu au fost voturile stângii sau ale centrului, care în general refuză să susțină extrema dreaptă în turul al doilea, ci voturile venite din zona dreptei clasice. Bardella încearcă tocmai să consolideze această parte a electoratului”, spune profesorul.

Jordan Bardella, alături de Marine Le Pen. FOTO: Facebook / Marine Le Pen

Édouard Philippe rămâne marele favorit la alegerile din 2027

În ciuda deciziei instanței, Édouard Philippe, reales anul acesta în funcția de primar în Le Havre, rămâne principalul favorit pentru a deveni succesorul lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée.

„În tabăra centristă, cel mai bine plasat candidat pare să fie, în acest moment, Édouard Philippe. El beneficiază de susținerea unei părți importante a dreptei republicane, inclusiv a unor lideri din generația apropiată de Nicolas Sarkozy. Philippe și Attal provin, într-o anumită măsură, din același spațiu politic și riscă să își împartă același electorat. Philippe provine din Les Républicains (LR), din aripa socială a neogaullismului, în timp ce Attal are rădăcini în Parti socialiste (PS). Ambii încearcă să reprezinte centrul politic, iar această competiție le poate diminua șansele”, apreciază Cristian Pîrvulescu.

În același timp, influența lui Emmanuel Macron asupra desemnării succesorului său pare să fie tot mai redusă.

„Nu cred că Emmanuel Macron va interveni pentru a tranșa această dispută. Paradoxal, imaginea sa este astăzi mai bună în afara Franței decât în interiorul țării. În Franța a fost una dintre principalele ținte ale campaniilor de dezinformare și ale războiului hibrid, iar influența sa asupra succesiunii este mai redusă decât s-ar putea crede”, spune analistul politic.

Un tur 2 cu Mélenchon devine mai probabil

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, unul dintre cele mai importante efecte ale deciziei este schimbarea calculelor pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Profesorul de științe politice consideră că un duel între Marine Le Pen și liderul stângii radicale franceze, Jean-Luc Mélenchon, devine mai plauzibil, un scenariu care ar avantaja-o clar pe candidata Rassemblement National.

„Există și scenariul unei confruntări în turul al doilea între Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon. Pentru Marine Le Pen, acesta ar fi probabil scenariul cel mai favorabil. Mélenchon rămâne un politician extrem de activ, aflat deja într-o campanie intensă în întreaga Franță și foarte prezent în mediul online, unde stânga franceză utilizează foarte eficient inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială”, afirmă profesorul.

El atrage atenția că diferențele dintre RN și dreapta tradițională rămân importante în domeniul economic.

„Există și teme pe care pozițiile sale diferă de cele ale altor lideri conservatori. De exemplu, în privința reformei pensiilor, Marine Le Pen s-a opus majorării vârstei de pensionare, deși datele economice arată că Franța întâmpină dificultăți serioase în susținerea actualului sistem. Oficial, sistemul pare sustenabil, însă doar pentru că este alimentat constant cu transferuri din bugetul de stat, nu prin autofinanțare”, subliniază analistul.

Un precedent cu efecte dincolo de Franța

Profesorul consideră că hotărârea Curții de Apel trebuie privită și în contextul evoluțiilor din alte democrații occidentale, unde problemele judiciare nu mai exclud automat un candidat din competiția electorală.

„Există chiar o paralelă interesantă cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Tot în aceeași zi, Nigel Farage și-a anunțat candidatura după scandalul privind donațiile primite și după demisia din Camera Comunelor, spunând că apelează la «judecata poporului». Chiar dacă adversarii săi au calificat această strategie drept o mascaradă, mesajul este același: nici un scandal juridic și nici măcar o condamnare nu mai reprezintă astăzi, în mod automat, un obstacol în calea unei candidaturi”, spune Cristian Pîrvulescu.

Analistul atrage atenția și asupra argumentației folosite de instanță pentru reducerea perioadei de ineligibilitate.

„De altfel, judecătorii Curții de Apel din Paris au făcut referire explicită, în motivarea deciziei, la dreptul cetățenilor de a avea posibilitatea de a vota un candidat. Este un element important, care explică și reducerea perioadei de ineligibilitate”, explică profesorul.

În opinia sa, nimic nu este însă definitiv până în 2027.

„Totuși, până la alegeri se pot schimba foarte multe lucruri. Evoluția războiului din Ucraina, alegerile din Statele Unite, contextul internațional sau alte evenimente politice pot modifica semnificativ raportul de forțe.

Este interesant și faptul că, după condamnarea în primă instanță a lui Marine Le Pen, aceasta vorbea despre o decizie politică și ataca justiția. Astăzi nu mai folosește același discurs. Între timp și-a nuanțat poziția și încearcă să se concentreze pe candidatura sa, nu pe contestarea legitimității sistemului judiciar. De altfel, condamnarea privește folosirea fondurilor destinate asistenților parlamentari europeni pentru finanțarea activității partidului, iar aceasta este esența juridică a dosarului”, conchide Cristian Pîrvulescu, profesor de științe politice la SNSPA.