Justiția franceză deschide calea liderei extremei drepte, Marine Le Pen, către alegerile prezidențiale. Ea va trebui să poarte o brățară de monitorizare

O instanță de apel din Paris a menținut condamnarea liderei extremei drepte Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri publice, însă a redus perioada în care aceasta nu poate ocupa funcții publice, o decizie care îi permite, cel puțin din punct de vedere juridic, să candideze la alegerile prezidențiale din 2027.

Marine Le Pen află marți dacă mai poate candida la președinția Franței Foto: X

Judecătorii au condamnat-o pe Le Pen la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar al treilea urmează să fie executat sub supraveghere electronică, prin purtarea unei brățări de monitorizare. Instanța a menținut și amenda de 100.000 de euro.

În primă instanță, în 2025, lidera formațiunii Rassemblement National fusese condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și doi care urmau să fie executați sub supraveghere electronică. Tot atunci, ea primise și o interdicție de cinci ani de a candida pentru funcții publice.

Interdicția a fost redusă

Curtea de Apel a redus perioada de interdicție la 45 de luni, dintre care 30 au fost suspendate. În practică, Le Pen va avea de executat o interdicție efectivă de aproximativ 15 luni.

Cum această perioadă a început să curgă la 31 martie anul trecut, ea se va încheia înaintea scrutinului prezidențial programat pentru aprilie 2027, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere legal, Marine Le Pen ar putea intra în cursa electorală.

Brățara electronică rămâne principalul obstacol

Deși hotărârea îi redeschide posibilitatea unei candidaturi, obligația de a purta o brățară electronică în perioada executării pedepsei ar putea face extrem de dificilă desfășurarea unei campanii electorale.

Le Pen a declarat în repetate rânduri că nu intenționează să candideze în asemenea condiții, argumentând că orice deplasare sau miting electoral ar necesita aprobări prealabile din partea autorităților.

„Dacă aș avea dreptul să candidez, dar nu aș putea face campanie în mod liber, atunci o astfel de candidatură nu ar fi posibilă”, declara ea într-un interviu acordat săptămâna trecută.

În aceste condiții, decizia privind participarea sa la alegeri nu mai depinde în principal de justiție, ci de opțiunea politică pe care o va face.

Le Pen a părăsit tribunalul fără declarații

După pronunțarea hotărârii, Marine Le Pen a părăsit Palatul de Justiție fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.

Ea urmează să își prezinte poziția într-o intervenție televizată, în care este așteptată să anunțe dacă va candida sau nu la alegerile prezidențiale.

Jordan Bardella, alternativa posibilă

O eventuală retragere a lui Marine Le Pen ar deschide calea unei candidaturi a protejatului său politic, Jordan Bardella, actualul lider al Rassemblement National.

Potrivit sondajelor de opinie, Bardella beneficiază în prezent de un nivel de susținere comparabil sau chiar superior celui al lui Le Pen.

Analiștii apreciază că aceasta ar putea continua să joace un rol important în campanie în calitate de principal consilier politic al acestuia.

Reacții și implicații europene

Decizia instanței este urmărită cu atenție și în capitalele europene, având în vedere importanța Franței în Uniunea Europeană și în NATO.

Franța este a doua economie a Uniunii Europene și una dintre principalele puteri militare ale continentului, iar o eventuală victorie electorală a extremei drepte ar putea influența direcția politicii europene în domenii precum integrarea europeană, securitatea și sprijinul pentru Ucraina.

În același timp, unele formațiuni populiste și eurosceptice din Europa ar putea invoca hotărârea instanței pentru a susține că sistemul politic și instituțiile judiciare încearcă să limiteze accesul la putere al partidelor anti-establishment.

Pe de altă parte, numeroși observatori consideră că verdictul nu îi interzice lui Marine Le Pen să candideze, ci transferă decizia din sfera juridică în cea politică.

Rămâne de văzut dacă lidera extremei drepte își va menține poziția exprimată anterior sau dacă va decide totuși să intre în competiția pentru Palatul Élysée în 2027.

Verdictul este considerat unul dintre cele mai importante din politica franceză din ultimii ani, deoarece va stabili dacă formațiunea va merge în cursa prezidențială cu Marine Le Pen, în vârstă de 57 de ani, sau cu protejatul său, Jordan Bardella, actualul președinte al partidului, în vârstă de 30 de ani.

Le Pen, care a candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022, fiind învinsă în ultimele două rânduri de Emmanuel Macron, susține că este pregătită pentru orice deznodământ.

„Nu mi-e frică. Dacă voi putea candida, o voi face, atât timp cât îmi voi putea desfășura campania”, a declarat ea în această săptămână, potrivit theguardian.

Totuși, apropiații săi admit că menținerea interdicției ar reprezenta o lovitură majoră pentru partid. Deputatul RN Thomas Ménagé a afirmat că o asemenea decizie ar însemna „un fel de dramă personală” pentru lidera formațiunii.

Condamnare pentru deturnarea fondurilor Parlamentului European

În martie anul trecut, un tribunal din Paris a condamnat-o pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și i-a interzis timp de cinci ani să ocupe funcții publice. Instanța a dispus ca interdicția să intre imediat în vigoare, chiar înainte de epuizarea căilor de atac.

Le Pen a fost condamnată alături de alte 24 de persoane, foști eurodeputați, asistenți parlamentari și contabili, precum și împreună cu partidul Rassemblement National – RN.

Procurorii au susținut că, între 2004 și 2016, formațiunea a folosit fonduri ale Parlamentului European pentru a plăti angajați care lucrau în realitate pentru partid în Franța.

Potrivit anchetatorilor, sistemul ar fi fost inițiat de Jean-Marie Le Pen și extins după ce fiica sa a preluat conducerea partidului în 2011. Procurorii consideră că Marine Le Pen a „profesionalizat” mecanismul prin care erau deturnate fondurile europene.

Lidera RN respinge acuzațiile și susține că partidul este victima unei „vânători de vrăjitoare”. În procesul de apel, ea a negat existența unui sistem organizat de fraudare a fondurilor europene și a afirmat că partidul a acționat „cu deplină bună-credință”. Totuși, a recunoscut că unii colaboratori remunerați ca asistenți parlamentari europeni au desfășurat activități în Franța, susținând că a considerat că acest lucru era permis.

Mai multe scenarii sunt posibile

Cea mai favorabilă variantă pentru Marine Le Pen ar fi achitarea, însă majoritatea analiștilor o consideră puțin probabilă. O altă posibilitate este ca instanța să mențină condamnarea, dar să reducă perioada de interdicție la doi ani sau chiar mai puțin.

Întrucât Le Pen execută deja această sancțiune din 31 martie anul trecut, o interdicție de maximum doi ani ar expira înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru 18 aprilie 2027.

Instanța poate, de asemenea, să elimine complet interdicția sau, dimpotrivă, să o mențină în forma actuală și să confirme aplicarea sa imediată.

Chiar dacă ar primi dreptul de a candida, Le Pen avertizează că eventualele măsuri de supraveghere judiciară sau executarea pedepsei sub monitorizare electronică i-ar face imposibilă desfășurarea unei campanii electorale normale.

„Dacă mi se permite să candidez, dar sunt împiedicată să fac liber campanie, atunci acest lucru nu este posibil. Nu pot depinde de un judecător pentru a-mi autoriza fiecare deplasare de campanie”, a declarat aceasta pentru televiziunea franceză.

Teoretic, în cazul unui verdict nefavorabil, Le Pen ar putea sesiza Curtea de Casație. Totuși, ea a afirmat anterior că nu intenționează să prelungească procedurile judiciare până aproape de alegeri, deoarece incertitudinea ar afecta șansele partidului.

„Nu poți începe o campanie prezidențială în ultimul moment”, a spus lidera RN.

Jordan Bardella, posibilul înlocuitor

Sondajele de opinie indică faptul că atât Marine Le Pen, cât și Jordan Bardella ar obține fără dificultate calificarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Cu toate acestea, adversarii politici ai RN consideră că Bardella, deși foarte popular, este mai puțin experimentat și nu beneficiază de notorietatea politică a lui Le Pen.

În ultimele săptămâni, el a fost criticat inclusiv în interiorul partidului după mediatizarea relației sale cu prințesa Maria Carolina de Bourbon-des Deux Siciles, existând temeri că această imagine ar putea fi prost primită de electoratul muncitoresc, unul dintre principalele bazine electorale ale RN.

De asemenea, presa franceză a remarcat apariția unor diferențe de viziune între Bardella și Le Pen, în special în domeniul economic, liderul mai tânăr promovând politici mai favorabile economiei de piață.

În prezent, RN conduce în intențiile de vot pentru scrutinul prezidențial din 2027. Unele sondaje arată că Marine Le Pen ar putea câștiga turul al doilea în fața liderului stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, dar și împotriva foștilor premieri Gabriel Attal și Édouard Philippe.