Analiză De ce ezită România să activeze Articolul 4 din NATO. „Aliații nu vor să escaladeze cu Rusia”

Confruntată cu violarea spațiului aerian, România ar avea dreptul să ceară consultări de urgență cu aliații. Analiștii militari explică culisele deciziei: dezinteresul marilor capitale, teama de escaladare și reacția palidă a partenerilor occidentali.

Nicușor Dan l-a primit de curând pe șeful NATO, Mark Rutte, la Cotroceni.FOTO: Inquam Photos

Federația Rusă a reacționat, după ce România a doborât trei drone și a expulzat un diplomat rus, iar răspunsul purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova este amenințător. Moscova califică doborârea dronelor rusești pe teritoriul României drept „incidente regizate” și acuză autoritățile române că încearcă să acopere „eșecul politicii de sprijinire a regimului de la Kiev”. Totodată, oficialul rus avertizează că „acțiunile neprietenoase” ale Bucureștiului „nu vor rămâne fără răspuns”.

Confruntată cu tot mai multe acte ostile din partea Federației Ruse, România ar putea recurge teoretic la activarea Articolului 4 din NATO.

Ce stipulează articolul 4

Concret, articolul 4 din Tratatul NATO spune că: „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”.

Articolul 4 este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta nu obligă automat aliații la intervenție militară.

Acest articol a a fost activat doar de câteva ori începând cu 4 aprilie 1949, anul înființării NATO. Cel mai recent, România, alături de Polonia, Letonia, Lituania și Estonia l-au activat pe 24 februarie 2022, adică exact în ziua în care Federația Rusă a invadat Ucraina. Cu acel prilej, aliații au discutat măsurile urgente de securizare a granițelor NATO. Ulterior, în septembrie 2025, Polonia a apelat la Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar pe de altă parte și Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian.

Cum România s-a confruntat în ultima perioadă cu tot mai multe incidente care au avut în prim plan aparate de zbor fără pilot care i-au violat spațiul aerian, Bucureștiul ar fi îndreptățit să ceară activarea articolului. Experții chestionați de „Adevărul” pe această speță înclină să creadă că ar fi o decizie bună. Însă tot ei remarcă faptul că aliații au avut reacție palidă la ceea ce s-a întâmplat în România, ceea ce a descumpănit autoritățile române. Și din acest motiv, probabil, România nu a decis să trimită o solicitare oficială.

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a activat în domeniul marinei militare și al structurilor de intelligence ale Forțelor Navale, fiind un timp îndelungat analist în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Sandu Valentin Mateiu nu vede un pericol iminent din partea Rusiei și consideră că nu se pune problema unui război. Cu toate acestea, situația este complicată, spune el, iar România trebuie să transmită mesaje ferme.

Reacția diplomatică și cadrul dreptului internațional

„Nu suntem în această situație. România nu va ajunge într-o stare de război cu Rusia, ci doar Rusia trebuie să clarifice de ce, trei zile la rând, dronele sale au zburat în spațiul nostru aerian, punând în pericol viețile și proprietățile cetățenilor români”, spune Sandu Valentin Mateiu.

Expertul consideră că este greu de demonstrat că Rusia a intenționat să provoace România sau să cauzeze anumite daune. Pornind de aici, deși România are dreptul să ceară activarea Articolului 4 al Alianței Nord-Atlantice, nu este atât de simplu de făcut acest lucru.

„Intenția este foarte greu de demonstrat, dar este necesară în momentul în care un stat se consideră atacat ca motiv de declarare de război sau de apelare la aliați pentru a se apăra, în cazul nostru Articolul 4. Acea intenție este greu de dovedit, dar, în situația de față, România nu este acolo. Avem doar trei cazuri de drone, iar cel mai probabil statul nostru va reacționa lși va cere în continuare Rusiei să-și asume responsabilitatea pentru această situație și, mai ales, ceea ce ne dorim: să înceteze aceste atacuri. La fel, vom merge la aliați și vom vedea cât de gravă e situația. Până la acest moment, pentru că armata și-a făcut datoria, avem doar aceste atacuri, nu și rezultatul lor negativ. Vom merge la NATO exact în măsura în care politicul din România consideră că aceste atacuri reprezintă o amenințare gravă, mai ales dacă nu încetează, pentru a cere ajutor aliaților și a avea consultări exact pentru a înțelege ce înseamnă această situație și până unde merge Rusia”, adaugă Sandu Valentin Mateiu.

Atitudine rezervată din partea aliaților

La final, decizia aparține statului român, deși se pare că nu se are în vedere acest lucru, ținând cont de dezinteresul aliaților.

„Articolul 4 este o decizie politică și trebuie cumpănită. Până în acest moment avem câteva argumente: indiferent ce a fost, am trecut testul. Aviația a doborât dronele, iar autoritățile și-au făcut datoria. Avem aceste probe și un dosar cu situația în ansamblu, de la traiectorie și până la resturi. Statul român, politicul și decidenții vor trebui să aibă o strategie care, în final, are ca obiectiv asigurarea securității țării și încetarea acestor atacuri, acesta fiind scopul imediat. Ulterior, obiectivul este nu numai încetarea acestor atacuri, ci și asumarea responsabilității de către Rusia. Iar pe viitor probabil că o să apară și un element punitiv. Aici trebuie să fim atenți, pentru că de obicei, dacă expulzezi diplomați, apare o escaladare în plan diplomatic și Rusia va expulza diplomații noștri. Dar și aceste măsuri vor fi necesare în momentul în care aceste atacuri continuă, iar Rusia nu își asumă responsabilitatea. În momentul în care Rusia nu dă dovadă de responsabilitate și nu ne lasă în pace, statul român trebuie să acționeze cu toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a pune capăt acestei situații”, este concluzia comandorului Sandu Valentin Mateiu.

De ce ezităm să trimitem o solicitare oficială la NATO

Claudiu Degeratu a fost șeful secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, în Bruxelles. În opinia sa, Bucureștiul a fost descurajat de atitudinea ezitantă, chiar dezinteresată a principalilor aliați.

„Cred că ar trebui să-l ceară, dar din câte-mi dau seama, cred că deja România s-a consultat cu mai multe țări aliate și probabil că nu e niciun interes așa solid din partea celorlalte țări aliate să ridice problema Articolului 4. Din câte-mi dau seama, cred că România s-a consultat cu aliații pe acest scenariu și probabil că nu există un interes din partea lor. S-a văzut și din ultima luare de poziție de la NATO, mesajul nu a fost, cum să spun, extraordinar de ieșit din comun, sau să aibă elemente care să ne sugereze că alianța ar dori să escaladeze spre Articolul 4. Probabil că noi am discutat opțiunea, dar e clar că nu există un consens pentru a se anunța întrunirea Consiliului Nord-Atlantic pentru Articolul 4”, spune Claudiu Degeratu.

În opinia sa, s-ar putea ca aceste rezerve ale unor aliați și această reținere să țină și de de faptul că mulți dintre ei doresc, în principiu, negocieri cu Rusia pentru Ucraina, încercându-se punerea conflictului între paranteze pentru un timp, sau cel puțin pentru un armistițiu.

„Este o posibilă explicație pentru a lăsa, eu știu, ca subiectul Ucraina să fie pe primul loc. A doua explicație: e posibil ca și administrația americană să nu fie neapărat interesată de a discuta Articolul 4, care înseamnă, probabil, și asigurarea unor măsuri sau aliații să decidă anumite măsuri. Și atunci, bineînțeles, sunt de adăugat aici și aliați europeni care chiar nu vor să escaladeze spre Articolul 4. Sigur că am avut acea reacție vocală de la Bruxelles, dar, de fapt, avem foarte puține reacții la nivel de capitale. Nu sunt multe țări care să condamne acțiunile cu drone din România față de numărul total, deci dezinteresul e vizibil”, susține Claudiu Degeratu.