Cât de sigur este transportul feroviar în România. Radiografia unui sistem cu șine îmbătrânite și investiții insuficiente

Tragedia feroviară din Spania, soldată cu zeci de morți și peste 170 de răniți, readuce în atenție o întrebare esențială și pentru România: cât de sigur este sistemul feroviar național? Deși în ultimii ani țara noastră a fost ferită de accidente de o asemenea amploare, datele oficiale arată că infrastructura feroviară se confruntă cu probleme cronice, iar ritmul modernizării rămâne mult sub necesități.

În 2025, o locomotivă s-a ciocnit cu un tren de călători în Constanța Foto: CFR Infrastructură

Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului feroviar românesc este starea infrastructurii.

Peste 70% din rețeaua feroviară și-a depășit durata de viață

Potrivit datelor oficiale, la finalul anului 2025, peste 72% din lungimea liniilor de cale ferată din România avea termenul tehnic de reînnoire depășit, potrivit TVR Info. Este vorba despre aproape 9.800 de kilometri de cale ferată.

Comparația cu anul 1990 este relevantă, pentru că, atunci, doar aproximativ 10% din rețea depășise durata normală de exploatare.

Specialiștii atrag însă atenția că depășirea termenului de reînnoire nu înseamnă automat că liniile respective sunt nesigure pentru circulație. În schimb, ele necesită verificări permanente, lucrări de întreținere mai frecvente și, în multe cazuri, impun restricții de viteză pentru a reduce riscurile.

Accidentele există, chiar dacă marile tragedii au fost evitate

În 2024. în România au fost înregistrate 90 de accidente feroviare semnificative, cele mai multe fiind asociate cu persoane surprinse pe calea ferată sau cu evenimente produse la trecerile la nivel cu drumul.

În 2025, o locomotivă s-a ciocnit cu un tren de călători în Gara Constanța.11 persoane (8 adulți si 3 copii) au fost preluate de echipele medicale din Unitatea Primiri Urgențe, în urma accidentului. 

În iulie 2026, un tren de marfă a deraiat parțial în zona de manevră a stației CF Palas din municipiul Constanța.

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat, iar unul s-a răsturnat - iulie 2026, Constanța Foto: ISU Dobrogea

Chiar în această lună, un incident grav s-a produs la Racoș, unde un tren de marfă a depășit un semnal care indica oprirea, potrivit sursei citate. Ancheta este în desfășurare, însă cazul readuce în discuție importanța sistemelor de semnalizare și a mecanismelor de siguranță care trebuie să compenseze eventualele erori umane.

Experții consideră că tocmai aceste sisteme automate reprezintă una dintre cele mai importante bariere împotriva producerii unor accidente de amploare.

Trenuri noi pe șine vechi

În ultimii ani, România a făcut câțiva pași importanți în ceea ce privește reînnoirea materialului rulant. Statul a contractat trenuri electrice moderne, iar până în prezent 26 de rame electrice au ajuns în etapa de livrare și recepție preliminară, din totalul de 37 prevăzute în contract.

Totuși, investițiile în trenuri noi scot la iveală un paradox major al sistemului feroviar românesc. Deși garniturile moderne sunt capabile să atingă viteze ridicate și să ofere condiții superioare de confort și siguranță, acestea circulă pe o infrastructură care, în multe zone, este îmbătrânită și afectată de restricții de circulație. Beneficiile tehnologiei moderne sunt limitate de starea șinelor, a instalațiilor de semnalizare și a echipamentelor de infrastructură.

O gaură de peste 12 miliarde de lei

Problema fundamentală rămâne lipsa finanțării. Potrivit datelor din sector, în perioada 2021-2025 statul a asigurat mai puțin de jumătate din fondurile necesare pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii feroviare. Consecința este un deficit acumulat pentru lucrări de întreținere și reparații curente care depășește 12 miliarde de lei.

În lipsa acestor investiții, degradarea infrastructurii continuă să avanseze, iar restricțiile de viteză se înmulțesc pe numeroase tronsoane.

Guvernul a aprobat recent o nouă strategie pentru dezvoltarea transportului feroviar în perioada 2026-2030, însă specialiștii avertizează că documentele și planurile nu vor avea efect fără investiții consistente și lucrări efective pe teren.

Costul ascuns al degradării căii ferate

Problemele căii ferate nu se traduc doar prin întârzieri sau disconfort pentru călători. Există și efecte economice importante.

Pe măsură ce trenurile devin mai lente și mai puțin predictibile, tot mai mulți pasageri și operatori de transport marfă aleg șoseaua în locul căii ferate. Acest fenomen înseamnă trafic rutier mai aglomerat, costuri mai mari pentru economie, poluare suplimentară și pierderea competitivității transportului feroviar.

Lecția tragediei din Spania

Accidentul feroviar din Spania nu înseamnă că o catastrofă similară este inevitabilă în România. Totuși, el reprezintă un semnal de alarmă privind importanța investițiilor continue în infrastructură, tehnologie și mentenanță.

Siguranța unui sistem feroviar nu se măsoară doar prin numărul accidentelor care au avut loc, ci mai ales prin capacitatea de a preveni incidentele înainte ca acestea să se transforme în tragedii.