Analiză Cum iese România din acordul comercial SUA-UE și cine râde la urmă. „Dacă noi ne împușcăm în picior, nu putem da vina pe Trump”
0Profesorul de economie Bogdan Glăvan și analistul politic internațional Ștefan Popescu oferă perspective noi acordului comercial dintre UE și SUA. România este prezentă și ea în ecuație.

Uniunea Europeană și SUA au semnat un acord comercial care previne războiul comercial dintre cele două părți, care părea la un moment dat inevitabil. Ambele părți au făcut anumite concesii de la pretențiile maximale, dar așa cum se întâmplă de fiecare dată, există și un învingător sau, mai corect în cazul de față, un beneficiar.
Politologul Ștefan Popescu consideră că Uniunea Europeană s-a pliat în față exigențelor SUA, acceptând să plătească o taxa de acces pe piața americană de 15%. În plus, UE va face investiții în SUA de 600 de miliarde de dolari și va achiziționa gaz în valoare de 750 mld dolari.
Cine râde la urmă
„Consecințele acestui acord vor fi enorme. În primul rând, va bloca politică de apropiere a Marii Britanii de Uniunea Europeană - nu întâmplător acordul încheiat cu Londra este mult mai generos și cuprinde și concesii pe exporturile britanice de aluminiu, oțel, auto. Apoi va provoca o migrație a investițiilor, îndeosebi germane, către piața americană”, spune Popescu.
Pe de altă parte, la fel cum decenii la rând Uniunea Europeană a fost dependentă de gazul rusesc, acum va deveni dependentă de gazul importat din SUA. Numai că prețurile prohibitive vor face ca economia Uniunii Europene să rămână necompetitivă.
„Achizițiile masive de GNL vor menține un dezavantaj competitiv pentru industria UE și chiar mă întreb cât de profitabil va fi să extinzi linii de producție- unele mari consumatoare de energie- pentru a crește capacitatea de fabricare a echipamentelor militare”, mai spune Ștefan Popescu.
România va fi afectată prin ricoșeu. Având în vedere că industria auto europeană va fi lovită în plin, industria subcontractoare din România, care produce piese de schimb pentru automobilele occidentale, cu precădere germane, va avea enorm de suferit. În mod previzibil, comenzile vor continua să scadă, iar multe dintre firmele românești vor risca să intre în faliment.
„Achizițiile de produse europene în SUA, cum sunt automobilele germane, vor scădea pentru că produsele vor fi mai scumpe iar acest lucru va duce automat la restrângerea producției în industria auto germană. Consecințe vor fi și pentru industriile subcontractoare din țările est-europene, precum România”, explică Ștefan Popescu.
Se înmulțesc faliile în Uniunea Europeană
În opinia sa, toate aceste probleme riscă să afecteze grav pe viitor Uniunea Europeană și unitate sa.
„Toate acestea vor avea și efecte în plan politic pentru Uniunea Europeană - crăpăturile riscă să fie tot mai mari în zidurile Casei comune europene”, consideră Ștefan Popescu.
Ceva mai optimist este profesorul universitar Bogdan Glăvan. Expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard”, Glăvan nu vede o înfrângere a Uniunii Europene, deși admite că acordul poate fi citit în mai multe chei.
„Acordul de comerț cu UE-SUA poate fi citit în mai multe chei. Pe de o parte, nu l-aș numi o înfrângere a Europei, așa cum o fac unii (chiar economiști) apropiați de Partidul Democrat și care, prin această reacție, nu fac decât să dea apă la moară susținătorilor lui Trump, care, iată, văd că au învins! Ce să facem, fraților, ăsta e nivelul de inteligență politică... pe urmă se miră că pierd alegerile. Revenind, acordul nu reprezintă o înfrângere pentru noi. Adică SUA mărește taxele vamale la 15%, iar Europa nu și noi plângem că nu au crescut taxele?! Ridicol. Nu avem nevoie să ne tragem singuri bice pe spinare, nu avem nevoie de mai multe taxe, ci de mai puține”, spune Glăvan.
Impactul taxelor vamale americane va fi suportat de cetățeanul american, consideră Bogdan Glăvan.
„Dacă o să-i placă, bine, dacă nu, atunci vom vedea alte tratate. Desigur, cel mai bine era dacă mergeam înainte cu liberalizarea comerțului, cu comerț liber fără bariere. Dar politicienii nu vor. Când poporul va vota liberali, va avea liberalism”, punctează Glăvan.
Taxe pentru toată lumea
El amintește și că Statele Unite ale Americii au impus taxe tuturor țărilor, nu doar Uniunii Europene. Vestea bună ar fi, mai spune Bogdan Glăvan, că dat fiind faptul că taxele impuse europenilor sunt mai mici decât cele pentru țări ca Mexic și Canada, automobilele europene să aibă prețuri mai competitive în SUA.
„În plus, SUA impun taxe vamale la importurile din toate țările, nu doar din Europa, deci ceea ce contează este dacă taxele vamale în cazul nostru sunt mai mici decât în alte cazuri. Și răspunsul este că taxele vamale rămân cam la cel mai mic nivel din lume; doar importurile din Marea Britanie sunt taxate cu 10%, toate celelalte importuri de la 15% în sus. În limbaj de specialitate, ceea ce contează este dacă noul tratat modifică prețurile relative în defavoarea Europei. Și nu o face. Ca să fiu mai clar: americanii nu vor putea importa mașini mai ieftine (ca efect al regimului vamal) din alte state decât din Europa. De fapt, s-ar putea ca producătorii americani de mașini să aibă chiar o problemă: dacă taxele vamale la importurile din Mexic și Canada rămân mari, adică dacă subansamblele folosite pentru mașinile americane sunt scumpite artificial, atunci consumatorul american ar putea chiar să descopere că e mai ieftin să cumpere o mașină europeană, cu noile taxe vamale cu tot”, adaugă el.
Adevărata problemă a Uniunii Europene
În plus, faptul că acordul prevede faptul că europenii vor achiziționa arme și energie de la SUA nu schimbă cu nimic lucrurile, pentru că oricum acest lucru se întâmpa cu sau fără acord.
„Pe de altă parte, acordul stabilește că UE va cumpăra gaze și arme de la americani. Cam ceea ce facem și în prezent, e foarte bine să continuăm cooperarea în aceste domenii strategice”, punctează Glăvan.
Problema mare este, admite expertul, că Uniunea Europeană nu produce energie, motiv pentru care aceasta este foarte scumpă. De vină sunt însă politicienii europeni, car exagerează cu politicile de mediu și sacrifică în schimb competitivitatea economiei.
„Desigur, cel mai bine era dacă produceam noi mai multă energie. Dar politicienii nu vor, ei vor să reducă CO2. Dacă noi europenii ne împușcăm în picior, nu putem da vina pe Trump, de fapt, Trump ne și zice să nu ne împușcăm în picior și aici are dreptate”, mai spune el.
Viktor Orban, abandonat de Trump
Bogdan Glăvan remarcă și faptul că premierul Ungariei, Viktor Orban, văzut mult timp ca un apropiat al lui Trump, este ignorat de șeful statului american și este marele învins în această ecuație complexă.
„Din această perspectivă politică e interesantă supărarea unora, de exemplu a lui Viktor Orban. Amintiți-mi, vă rog, nu era Orban marele prieten al lui Trump? Acum critică UE fiindcă nu a intrat în război comercial cu Trump? Ridicol. Asta dovedește agenda ascunsă a acestor personaje așa-zis suveraniste: ele de fapt au un deal cu Putin, nu vor ca Europa să aibă un deal cu SUA. În fine, poate după acordul ăsta avansăm și noi cu piața unică europeană. Adică, dacă tot nu am reușit să avansăm în direcția libertății comerțului inter-continental, poate avansăm cu liberalizarea comerțului intra-continental, demolând barierele non-tarifare pe care le suportă antreprenorii și consumatorii din diverse țări. Decidenții de la Bruxelles au ocazia să dovedească cât de liberali sunt pe plan intern... mult succes!”, încheie Bogdan Glăvan.