BNS cere reforme urgente după lansarea Strategiei UE de combatere a sărăciei. Ce schimbări pregătește Bruxelles

Prima Strategie europeană de combatere a sărăciei pune presiune pe statele membre să accelereze reformele sociale și ale pieței muncii. Blocul Național Sindical (BNS) salută documentul lansat de Comisia Europeană și solicită Guvernului modificări urgente privind salariul minim, negocierile colective, sistemul de protecție socială și locuințele sociale.

BNS cere reforme urgente după lansarea Strategiei UE de combatere a sărăciei. Foto arhivă

Miza este una semnificativă pentru România, unde peste un sfert din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

BNS: salariile nu mai țin pasul cu costul vieții

Poziția Blocului Național Sindical vine în contextul lansării, la începutul lunii mai, a primei Strategii a Uniunii Europene dedicate combaterii și prevenirii sărăciei. Confederația apreciază că documentul confirmă probleme pe care sindicatele le semnalează de mai mulți ani: salariile au rămas în urma costului real al vieții, inflația a redus puterea de cumpărare, iar extinderea muncii atipice, a contractelor pe durată determinată și a muncii part-time involuntare a amplificat fenomenul sărăciei în muncă.

BNS subliniază că Strategia europeană evidențiază și rolul negocierilor colective în reducerea sărăciei. Potrivit documentului, statele membre în care contractele colective de muncă au o acoperire ridicată înregistrează niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate.

În acest context, organizația sindicală consideră că România trebuie să consolideze dialogul social și să acorde partenerilor sociali un rol real în definirea politicilor salariale și sociale.

„Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. Noua strategie europeană oferă un cadru important de acțiune, însă succesul său va depinde de capacitatea statelor membre de a transforma aceste principii în reforme concrete. România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin.

Prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei

Deși reacția BNS reprezintă noutatea momentului, documentul la care face referire marchează o schimbare importantă în politica socială europeană.

Strategia Uniunii Europene de combatere a sărăciei, prezentată de Comisia Europeană la 6 mai 2026, este primul document care tratează sărăcia ca o problemă structurală la nivelul Uniunii și stabilește un obiectiv pe termen lung: eradicarea sărăciei până în anul 2050.

Inițiativa este rezultatul unui proces început în vara anului 2025, când Comisia Europeană a lansat consultarea publică pentru elaborarea strategiei. În februarie 2026, Parlamentul European a adoptat un raport prin care a solicitat recunoașterea sărăciei drept o încălcare a demnității umane și eliminarea acesteia, iar ulterior Consiliul Uniunii Europene a cerut statelor membre măsuri suplimentare pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

Noua strategie schimbă și modul în care este definită sărăcia. La nivel european, aceasta nu mai este evaluată exclusiv prin nivelul veniturilor, ci prin indicatorul AROPE (At Risk of Poverty or Social Exclusion), care ia în calcul trei dimensiuni: riscul de sărăcie, deprivarea materială și socială severă și participarea redusă la piața muncii.

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, aproximativ 92,7 milioane de europeni, echivalentul a aproape 20% din populația Uniunii Europene, sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

De la ajutoare sociale la reforme structurale

Strategia propune o schimbare de paradigmă în politicile sociale europene. Accentul nu mai este pus exclusiv pe acordarea de beneficii sociale, ci pe reducerea cauzelor structurale care generează sărăcia.

Documentul este construit în jurul a trei direcții majore. Prima urmărește dezvoltarea unor locuri de muncă de calitate și promovarea salariilor adecvate, pornind de la constatarea că ocuparea unui loc de muncă nu mai garantează automat ieșirea din sărăcie.

A doua direcție vizează îmbunătățirea accesului la servicii esențiale – educație, sănătate, locuințe și protecție socială –, prin modernizarea sistemelor publice și reducerea obstacolelor administrative.

Cea de-a treia urmărește consolidarea guvernanței sociale la nivel european, printr-o coordonare mai bună între instituțiile europene și statele membre, utilizarea mai eficientă a fondurilor europene și monitorizarea periodică a rezultatelor.

Strategia este însoțită de alte inițiative complementare, inclusiv o recomandare privind combaterea excluziunii în materie de locuințe, consolidarea Garanției Europene pentru Copii și actualizarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Ce măsuri ar putea scoate milioane de europeni din sărăcie

Modelările realizate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene arată că obiectivele strategiei pot fi atinse doar prin aplicarea simultană a mai multor politici economice și sociale.

Analizele efectuate cu ajutorul modelului european EUROMOD indică faptul că majorarea salariului minim, creșterea gradului de ocupare și reforma sistemelor de venit minim ar putea scoate aproximativ 18,5 milioane de persoane din sărăcie până în anul 2030.

Strategia acordă o atenție specială copiilor, în condițiile în care aproximativ 19,3 milioane de copii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

În același timp, documentul tratează accesul la locuințe ca pe una dintre principalele provocări sociale ale următorilor ani. Aproximativ 17% dintre europeni locuiesc în spații supraaglomerate, aproape un milion de persoane trăiesc fără adăpost, iar prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% comparativ cu anul 2013, ceea ce face ca accesul la o locuință decentă să reprezinte o problemă majoră în numeroase state membre.

România rămâne printre cele mai vulnerabile state membre

Pentru România, noua strategie are implicații directe. Deși economia românească a recuperat o parte importantă din decalajele față de media europeană în ultimele două decenii, această convergență nu s-a reflectat uniform în nivelul de trai al populației.

Potrivit datelor Eurostat prezentate în analiza Institutului European din România, în 2025 aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu o medie europeană de 20,9%.

În același timp, aproape 19% din populație trăiește sub pragul sărăciei relative, iar copiii, locuitorii din mediul rural și comunitățile marginalizate continuă să fie cele mai afectate categorii.

Problemele sociale sunt vizibile și în sistemul educațional. România înregistrează cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, iar diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân considerabile.

În acest context, România a devenit primul stat membru care a început elaborarea unei Strategii Naționale Anti-Sărăcie după lansarea documentului european.

Totodată, o parte dintre programele deja finanțate din fonduri europene merg în aceeași direcție. Programul Incluziune și Demnitate Socială (PoIDS) 2021–2027 beneficiază de o alocare de peste 4,15 miliarde de euro, iar Planul Național de Acțiune pentru implementarea Garanției pentru Copii prevede investiții estimate la peste 19 miliarde de euro până în 2030, cu obiectivul de a reduce sărăcia și excluziunea socială pentru aproximativ 500.000 de copii.

Ce reforme solicită sindicatele

Pornind de la obiectivele noii strategii europene, BNS cere Guvernului accelerarea mai multor reforme considerate esențiale.

Confederația solicită aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat, astfel încât acesta să reflecte costurile reale ale unui trai decent, modificarea legislației dialogului social pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă, precum și digitalizarea și automatizarea sistemului de acordare a beneficiilor sociale.

În același timp, BNS cere extinderea fondului de locuințe sociale, dezvoltarea unor programe dedicate familiilor vulnerabile și transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, astfel încât fiecare copil să beneficieze de acces la educație, servicii medicale și alimentație adecvată.

Confederația va transmite Comisiei Europene și o serie de amendamente la proiectul strategiei. Printre acestea se numără recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, introducerea unor criterii privind calitatea locurilor de muncă create prin programele finanțate din fonduri europene, eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite și implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon.

O strategie socială cu implicații economice

Dincolo de componenta socială, Strategia UE transmite un mesaj economic clar: reducerea sărăciei este privită ca o condiție pentru creșterea economică pe termen lung, nu doar ca o politică de asistență socială.

Documentul pornește de la premisa că investițiile în salarii adecvate, ocupare, educație, sănătate și locuire contribuie la creșterea productivității, la reducerea inegalităților și la consolidarea sustenabilității finanțelor publice.

Pentru România, unde riscul de sărăcie și excluziune socială rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, implementarea strategiei europene va presupune mai mult decât transpunerea unor recomandări comunitare. Va însemna revizuirea politicilor privind piața muncii, protecția socială și accesul la servicii publice, într-un moment în care presiunile asupra bugetului și costul vieții continuă să reprezinte unele dintre principalele provocări economice și sociale.