Analiză Surpriză de la ANAF - Introduce Inteligența Artificială pentru controale. Experții avertizează: „Apar halucinații, riscul de erori e uriaș”
0Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) lucrează la o interfață nouă a Spațiului Privat Virtual (SPV), mai ușor de folosit, a anunțat, președintele instituției, Adrian Nica. Digitalizarea presupune însă și o înțelegere a modului în care cetățenii folosesc alte platforme care țin de finanțele proprii. Pe lângă accesibilitate, se pune și problema protejării datelor personale, iar specialiștii spun că nu există loc de eroare la acest nivel, mai ales dacă va fi folosită inteligența artificială, care poate face confuzii sau încurcă date.

Spațiul Privat Virtual (SPV) a fost lansat de ANAF în data de 15 septembrie 2014, inițial sub forma unui proiect pilot destinat persoanelor fizice. Prin OUG 89/2025 s-a extins utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent, identificate fiscal prin CNP. Astfel și persoanele fizice care au contracte de colaborare vor trebui să emită factură. Această modificare a avut inițial termenul de 15 ianuarie 2026, însă a fost extins până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026. Din nefericire, platforma nu este ușor de folosit.
Principalele provocări ale platformei actuale
„Adevărul" a stat de vorbă cu doi specialiști în domeniul platformelor publice care spun că, deși inițiativele ANAF sunt salutare, sensibilitatea datelor implică un grad de responsabilitate foarte mare. Dan Nica, președintele ANAF a anunțat că datele cetățenilor vor fi analizate de o parte de inteligență artificială pentru structurile de control.
Tudor Galoș, specialist în Protecția Datelor Personale spune că deși salutară, decizia implică un grad ridicat de control uman în programarea algoritmilor.
„Salut inițiativa de adopție a tehnologiilor de risk management bazate pe inteligența artificială. Cu siguranță acest lucru va ajuta echipele de control din țară să fie mai eficiente, abordând metodologii comune de analiză a riscurilor. Amintesc doar că un astfel de algoritm, dacă prelucrează date personale, intră sub incidența Regulamentului General de Protecție al Datelor - GDPR, iar orice prelucrare trebuie să respecte principiile de bază - transparență, echitate, legalitate, limitarea scopului, minimizarea datelor, corectitudinea datelor, limitarea arhivării în timp și securitatea datelor.”
Specialistul arată că cel mai mare pericol îl reprezintă erorile pe care AI-ul le poate genera.
„Întrucât astfel de prelucrări pot afecta corectitudinea datelor, din cauza unor halucinații ce sunt prezente inerent în rezultatele prelucrărilor făcute prin sisteme AI, ar fi util ca ANAF să prezinte ce mecanisme de reducere și control al halucinațiilor vor lua, atât pentru persoane fizice cât și juridice, incluzând supervizarea umană, auditarea rezultatelor etc.
Foarte important este ca datele de training să fie corecte, bine segmentate și etichetate, astfel încât să se reducă riscurile de categorisire greșită a unor persoane sau organizații. Așteptăm cu interes aceste comunicate, astfel încât specialiștii să poată analiza și preveni eventualele erori sau comportamente neconforme, ce ar putea încălca inclusiv regulamentul privind inteligența artificială (EU AI Act).”
Președintele ANAF, Dan Nica, menționează că deja datele sunt corelate de către instituție și se observă neconcordanțe. „Este absolut ciudat să vezi în SPV un domn expert contabil care reprezintă un contribuabil, iar în e-factura nu există. Cred că, în primul rând, profesioniștii ar trebui să-și întocmească contracte și apoi să-și declare taxa.”, a declarat acesta potrivit Hotnews.
„Oamenii nu sunt obișnuiți cu genul acesta de proceduri. Pasul cel mai greu este să te înrolezi”
David Burcovschi, inginer software specializat în crearea de platforme securizate, spune că, cetățenii sunt obișnuiți cu sisteme mai simple decât în cazul SPV al ANAF, care, așa cum recunoaște și conducerea instituției poate fi îmbunătățit. Cel mai greu pas este obținerea unui certificat de încredere.
„ANAF-ul face cumva outsourcing al identificării către furnizorii de încredere. Și aici apare problema, pentru că oamenii nu sunt obișnuiți cu genul acesta de proceduri. Pasul cel mai greu este să te înrolezi. Chiar așa se numesc companiile, furnizori de încredere. Ele practic indică și pe site-ul lor că au certificate și token-uri calificate. Urmezi procedura din nou, în care plătești certificatul, iar acesta îți este livrat prin curier în câteva zile sau poți să mergi și să-l faci fizic, să-l ridici. După aceea, trebuie descărcat de pe site-ul providerului formularul de declarare ANAF al certificatului, mergi pe site-ul ANAF, încarci formularul acela, completezi datele personale și datele firmei și, ulterior, îți deschizi contul.”
Chiar șeful ANAF a declarat că instituția primește sugestii din partea contribuabililor în privința îmbunătățirii platformei. Prin comparație cu un cont bancar, paradoxal, o platformă pentru plăți de taxe este mult mai strictă, spune specialistul.
„Ar trebui să fie simplu: user și parolă. Ei nu au voie să emită certificate calificate. Ei trebuie să emită doar semnături avansate, certificate avansate. Dar întrebarea mea este: de ce ai avea nevoie de un certificat, cât timp poți să-l autentifici pe om în alt mod? La bancă îți cere un certificat? Nu, îți dă un user și o parolă. Pentru că te duci și tu la bancă o dată să-ți faci contul fizic sau, la băncile online, ți se cere un proces de „Know Your Customer”. Da, acolo se poate face și așa, și aici.
Nu văd de ce nu. Dacă la o bancă, unde am bani, pot să fac asta, nu o să intre nimeni în SPV-ul meu să-mi depună declarații. La Revolut v-ați dus fizic să faceți login. V-ați făcut scanare facială, scanare de buletin, ați dat o dovadă de adresă și gata.”
Pentru persoanele fizice procedura este mai simplă decât cea pentru firme, nefiind necesar acel certificat de încredere. Specialistul dă exemplul Oficiului Național Român al Comerțului (ONRC), unde datele personale sunt suficiente pentru înscriere și este, asemenea ANAF o platformă a statului român.
„La ONRC pot să-mi fac cont ca firmă fără un certificat anume și, pur și simplu, există o verificare și o validare manuală. În loc să-mi ceară certificat, îmi cere să încarc un formular, o copie după buletin și alte date de genul acesta, iar eu mă pot identifica.”, a concluzionat David Burcovshi.
ANAF a anunțat că în următoarele două-trei luni vor fi implementate schimbările, atât interfața SPV simplificată cât și introducerea inteligenței artificiale și posibilitatea unor întâlniri video cu contribuabilii.























































