„Abia atunci Putin se va gândi la încetarea focului”. Cine ar câștiga dacă mâine ar fi armistițiu în Ucraina. Paradoxul strategic
0Kremlinul este acuzat că tergiversează orice proces de pace și că trage de timp, dar, pe de altă parte, experții spun că un război prelungit ar avantaja Ucraina, întrucât economia Rusiei ar urma să se prăbușească. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, explică această aparentă contradicție.
Vladimir Putin și strategii Kremlinului ar încerca să obțină mai mult timp și să dejoace orice plan de pace, sperând să obțină cât mai mult timp din partea lui Donald Trump, înainte ca acesta să treacă la măsuri punitive. Pe de altă parte, economia Rusiei s-ar afla într-un moment complicat, iar o prelungire a războiului ar putea duce la o implozie, așa cum s-a întâmplat la finele anilor 80. Atunci, fosta Uniune Sovietică se afla într-un război asemănător, dar cu Afganistan, iar după câțiva ani economia Moscovei s-a prăbușit ca un castel de nisip, pe fondul cheltuielilor uriașe de război, într-o perioadă de criză economică globală.
Cât de uzată este economia Rusiei
Arc peste timp, patru decenii mai târziu, Kremlinul ar putea să repete aceeași greșeală, cred unii experți. Cu toate acestea, există și o aparentă contradicție. Astfel, mulți dintre cei care au prezis încă de la începutul războiului iminenta prăbușire a economiei Rusiei, dar s-au înșelat până acum, susțin în continuare că economia acestei țări ar fi pe butuci și că e doar o problemă de timp până când vor apărea probleme reale la Moscova. Numai că în mod poate neașteptat, mulți analiști militari și politici consideră că cea care are nevoie urgentă de pace ar fi Ucraina.
„Adevărul” apelează la expertiza generalului (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, pentru a lămuri această aparentă fractură de logică. În opinia sa, în timp ce Kremlinul tergiversează orice proces de pace, orice oprire bruscă a războiului ar putea produce efecte neașteptate. Generalul Virgil Bălăceanu explică de ce, paradoxal, o pace rapidă ar putea avantaja atât Ucraina, cât și Rusia, dar în moduri complet diferite. Însă, spune el, Ucraina ar fi cea care ar avea nevoie de o pace cât mai rapidă, chiar dacă Rusia a suferit pierderi mai mari.
„Este cât se poate de evident că partea ucraineană ar fi avantajată dacă s-ar face pace rapid. Din moment ce și în prezent, Federația Rusă își permite să aibă atacuri de supra-saturare a apărării antiaeriene și antidronă ucrainene și execută zilnic lovituri de la 200 la 500, drone, rachete de croazieră, rachete balistice, asta înseamnă că își mențin un ritm de producție ridicat, astfel încât ceea ce folosesc în cea mai mare măsură, să fie înlocuit”, spune generalul.
Pe de altă parte, Rusia are și o serie de probleme pe front, deși propaganda moscovită încearcă să le ascundă. Deși Rusia avansează încet, dar sigur și câștigă teren, ritmul nu este cel dorit de strategii Kremlinului.
„Este un dezavantaj pentru Federația Rusă pentru că nu au câștigat localitatea Dobropillia, nu au încercuit Pokrovsk, nu au reușit să treacă la asaltul orașului Kupiansk, nu s-au apropiat de suburbiile celor două orașe din centura fortăreței, Konstantinivka și Drujkivka. Și nu au cucerit Liman, care asigură o deschidere ofensivă asupra centurii fortăreței”, explică generalul Bălăceanu.
În atare situație, războiul mai poate continua luni bune sau chiar ani de zile, ba chiar fără să aibă un rezultat clar. Ucrainenii reușesc deocamdată să țină frontul, dar au nevoie urgentă de întăriri și de arme, consideră generalul Virgil Bălăceanu.
„Războiul poate continua în această perioadă până la anul nou și rezistența ucraineană poate să însemne încă un an, cel puțin 2026, mai ales dacă ei vor fi întăriți. Apărarea ucraineană are nevoie de consolidare pe toate nivelurile și cu toate sistemele de armament și de tehnică, astfel încât acțiunea ofensivă ale rușilor să fie redusă sau oprită. Și e nevoie să oprească ofensiva pe toate direcțiile. Sunt vreo 11 direcții pe tot aliniamentul de contact”, susține generalul Virgil Bălăceanu.
Cum poate fi convins Putin
Există și ipoteza în care Rusia va fi nevoită să reducă și să oprească acțiunile ofensive, dar pentru aceasta e nevoie de mai mulți factori. Însă cel mai important ar fi ca economia Rusiei să devină tot mai puțin funcțională, iar încasările din vânzările de gaze și petrol să scadă dramatic. Acest lucru ar lovi în moalele capului uriașa mașinărie de război rusească și ar compromite-o.
„Doar dacă vom vorbi de o diminuare dramatică a bugetului de război, abia atunci Putin se va gândi la o încetare a focului și la un armistițiu. O luăm în calcul ca și ipoteză, ca și scenariu, deși nu ne aflăm acolo. Ceața războiului de care ne vorbește Clausewitz (Carl von Clausewitz, istoric și strateg militar german – n.r.) poate să acționeze oricând. Fiindcă să nu uităm, războiul nu este altceva decât o continuare a politicii cu mijloace cu instrumente militare. Politica prevalează asupra actului militar, asupra instrumentului militar”, mai spune generalul.
Totuși, Ucraina trebuie să scape mai întâi de presiunea ofensivei ruse pe cei peste 1.200 de kilometri ai frontului, iar sosirea anotimpului rece îi ajută, la fel cum i-a ajutat Rasputița, perioada de toamnă în care drumurile ucrainene sunt impracticabile din cauza noroiului, iar inamicii nu pot să înainteze suficient.
Pentru a putea spera să elibereze din teritoriile ocupate de ruși și pentru a-și întări puterea de negociere, atunci când vor începe tratativele cu adevărat serioase, Ucraina are nevoie în primul rând să oprească atacurile armatei rusești, iar apoi să treacă la contraatac și contraofensivă.
„Obligatoriu, pentru ca ucrainenii să poată spera trebuie oprită ofensiva și apoi dacă au capacitatea de contracarare, să treacă la contraatac. Aceasta ar însemna obiective pe adâncime mici. Sau să treacă chiar la contraofensivă, care înseamnă obiective pe o adâncime mare sau contralovitură. Prin contralovitură ar ajunge la recuperarea granițelor dinainte de 2014. Deocamdată, însă, realitatea este că rușii sunt cei care au inițiativa, ei se află în ofensivă și întâi de toate ofensiva trebuie oprită”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu.
De unde vin problemele
Pe de altă parte, oricâte succese mărunte ar obține rușii, eșecul campaniei din 2022 îi va apăsa și va atârna asupra lor, la fel cum pierderile uriașe din acest război vor conta în final. Totuși, în acest moment rușii sunt încă în ofensivă, iar în plan militar sunt superiori și prin prisma numărului de militari, dar și în ce privește tehnica militară. Însă ritmul totuși lent în care înaintează nu îi poate mulțumi pe liderii de la Kremlin.
„Este adevărat, acum rușii au de-a face cu cea mai bine apărată zonă a Ucrainei, cu fortificații puternice și cu o armată ucraineană motivată. O problemă uriașă pentru ucraineni ar fi dacă rușii ar reuși să cucerească orașele de care amintit și care sunt centura de fortărețe ucraineană. Nu-i mai puțin adevărat că înaintarea rusă în Donbass s-a produs într-un ritm lent fiindcă vorbim de o zonă dens urbanizată și dens industrializată, o zonă evident dens fortificată. Rușii se apropie lent de ultimele fortificații, iar dacă acestea ar pica, alte regiuni ucrainene ar fi expuse, din cauză că ucrainenii nu s-ar mai putea apăra la fel de bine. Dar deocamdată rușii nu au reușit să ia Dobropillia, Pokrovsk sau Kupiansk, iar rezultatul ofensivei este încă incert. Nu este nimic pierdut pentru ucraineni, frontul rezistă încă”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Se încarcă comentariile...
