Analiză Subiecte „banale” la Bacalaureatul de toamnă și posibile rezultate artificiale. Expert în educație: „BAC-ul la muzeu. E o relicvă”

Gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureat este unul din ce în ce mai scăzut. După sesiunea de toamnă 2025, profesorii vorbesc despre teme „banale” și rezultate „fals-pozitive”, ba chiar o manevră mârșavă a sistemului de a-și ascunde incompetența. În acest context, expertul în educație Marian Staș propune, fără menajamente, extirparea completă a examenului maturității, pe care îl consideră o relicvă și o formă fără fond.

Notele la Bacalaureatul de toamnă 2025 ar putea fi mari, în mod artificial FOTO Arhivă

Nota de trecere nu ar trebui să reprezinte o problemă la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, atât timp elevii știu să scrie și să citească, afirmă un profersor de istorie. La Limba Română, de asemenea, subiectele au fost catalogate drept „generoase”.

În plin val de critici privind dificultatea extrem de redusă a subiectelor de la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2025, expertul în educație Marian Staș afirmă tranșant că problema nu e nouă, ci parte a unui „joc malonest” practicat de ani buni.

Rezultate istorice, fals-pozitive. „O manevră mârșavă”

Corneliu Riegler, profesor de istorie la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, a comentat, în exclusivitate pentru Adevărul, gradul de dificultate al subiectelor de la proba obligatorie a profilului:

„Dacă știu să scrie, vor lua notă de trecere fără niciun fel de problemă. Cu o minimă conștiinciozitate, se putea lua ușor peste 9.50.”

El a adus o critică dură către Ministerul Educației, afirmând că gradul de dificultate al subiectelor a fost scăzut intenționat, pentru a obține rezultate „fals-pozitive”.

„În 36 de ani de când predau, n-am văzut subiecte atât de ușoare! În ceilalți ani, la istorie, subiectele din sesiunea a doua aveau același grad de dificultate ca și în prima. Acum, e clar că gradul de dificultate a fost scăzut intenționat (...) E o manevră mârșavă, pentru că ministerul vrea să își ascundă incompetența și declinul educației. Dând subiecte extrem de ușoare vor apărea rezultate fals pozitive”, spune profesorul.

Caragiale, un „bilet” spre note de peste 7

La proba de Limba și literatura română, percepția dominantă în rândul profesorilor a fost aceea că subiectele au fost nu doar accesibile, ci „generoase” în adevăratul sens al cuvântului.

Profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, a explicat că alegerea unui text semnat de Caragiale pentru subiectul al III-lea (eseul) ar putea facilita, semnificativ, rata de succes a elevilor:

„Aș considera că sunt chiar generoase. În privința subiectului al treilea, cel care vizează redactarea eseului, un text semnat de Caragiale este mult mai accesibil decât textele poetice, din perspectiva elevilor de liceu.”

Potrivit acesteia, toate cerințele au fost formulate limpede, fără capcane sau ambiguități, punând accent pe atenția și concentrarea elevilor:

„Vorbim, în primul rând despre atenție. Presupunem că un elev de liceu are atenția suficient de exersată încât să nu aibă probleme în identificarea unor sensuri ale cuvintelor, unor motive, așa cum sunt ele solicitate în cerințe”, susține profesoara.

Un element esențial remarcat de profesoară este ponderea uriașă a primului subiect: 50 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Un start care garantează nota minimă pentru promovare.

„Nota de trecere se va lua, cu siguranță. Eu cred, mai degrabă, că se vor lua note începând cu 7 în sus, fără mari eforturi”, a mai adăugat Ruxandra Achim.

„Nu e nimic nou sub soare”

Expertul în educație, Marian Staș subliniază că problema Bacalaureatului nu e o noutate apărută în această sesiune, ci rezultatul unei degradări constante a standardelor.

„Am să joc rolul de Avocatul Diavolului în toată aceasă poveste. Mi se pare surprinzător faptul că, exact acum, profesorii au spus că sunt ușoare subiectele, lucru care se întâmplă de câțiva ani buni”, afirmă el, pentru Adevărul.

În opinia sa, examenul nu mai testează cunoștințe solide de istorie sau limba română, ci doar abilități minime de înțelegere a textului:

„Subiectele I și II sunt, de fapt, recunoaștere și înțelegere de text. Sunt foarte multe voci, inclusiv eu, care au analizat această poveste și au spus că doar Subiectul III presupune să cunoști ceva brumă de română și istorie, subiect care are acordate doar trei puncte”, spune el, lucru susținut și de către profesori.

În contextul în care Bacalaureatul, așa cum funcționează în prezent, menține de ani de zile o abordare care favorizează promovarea facilă, surpriza pentru Marian Staș nu o reprezintă conținutul subiectelor, ci din momentul în care opinia publică sau profesorii decid să-l considere un eveniment neobișnuit.

„Dacă ne uităm la toate subiectele din ultimii 10 ani, constatăm că jocul malonest al celor care le-au propus e unul de cursă lungă și în formă continuată. Ei știu foarte bine că în învățământul preuniversitar, calitatea educației este foarte slabă și atunci, dau niște subiecte de genul acesta, cu majoritatea itemilor de recunoaștere de text, astfel încât lumea să poată lua note de trecere.

Nu e nimic nou sub soare în povestea asta. (...) De ce am spus că joc rolul de Avocat al Diavolului? Nu pot să nu fac o legătură cu contextul în care ne aflăm, unul inconfortabil pentru educație și cu transformări importante. Sistemul este zguduit de tot ce se întâmplă, iar acum se leagă de Bacalaureat.

Sistemul, reprezentat prin profesorii care fac subiecte, prin comisiile care le validează, delegitimează calitatea educației. Nimeni altcineva. Nu este un lucru care caracterizează mandatul noului Guvern”, a adăugat Staș.

Contrastul dintre Real și Uman

Staș evidențiază și o discrepanță între modul în care sunt concepute subiectele la Română și Istorie și cele de la Matematică:

„Culmea, subiectele la Matematică de la BAC sunt mult mai cinstite. E corectă pentru tot românul de clasa a XII-a căruia vreau să îi testez, în medie, câtă matematică știe. Un copil care învață cinstit nu ar trebui să aibă nevoie de meditații ca să ia nota 6.”

Cei mai mulți candidați care au avut de susținut proba obligatorie la Matematică sunt absolvenți ai liceelor tehnologice. Nici subiectul pe care aceștia l-au avut de rezolvat nu a avut un grad de dificultate deosebit, însă le-a putut pune probleme acelor elevi aflați la limită, care au vizat strict nota minimă. Care ar putea fi verdictul pentru candidați?

„Cu această variantă, 9, a fost mai greu să iei și 10, dar și 5”, a remarcat profesorul de matematică Titu Vîrban, pentru Adevărul.

Examenul de Bacalaureat, o relicvă a sistemului educațional

Chiar și așa, critica lui Staș se extinde la întreaga structură a examenului:

„Examenul de Bacalaureat, în sine, așa cum este acum, de ani la rând repet, e lovit de nulitate. E croit prost din cap până în picioare. Este o birocrație, un punct de bifat, o formă fără fond și industrie de făcut bani din meditații. E o relicvă și o fosilă din ceea ce înseamnă sistemul vechi educațional și trebuie a fi transformat profund, lucru care nu se poate face decât în condițiile unui model curricular nou.”

El subliniază, încă o dată, faptul că problemele nu țin de un Guvern sau altul, ci de felul în care Bacalaureatul a fost construit și menținut de sistemul educațional.

Soluția radicală: BAC-ul la muzeu

Ca remediu, Marian Staș propune eliminarea completă a Bacalaureatului:

„Soluția este BAC-ul la muzeu! Ai absolvit 12 clase? Da. Ai rămas corigent? Nu. Ai repetat vreun an? Nu. Atunci du-te, cu Dumnezeu înainte și fă-ți viața. Nu-ți trebuie o astfel de hârtie care oricum n-are nicio valoare.”

Potrivit expertului, universitățile ar trebui să preia și să își asume rolul de certificare a cunoștințelor, prin propriile examene de admitere, iar examenul de Bacalaureat, scos complet din sistemul public.

„Scot această piesă (Bacalaureatul), pentru că nu are valoare. Este o mașinărie de făcut bani de meditații care nu are nicio relevanță asupra a câtă carte știu copiii de fapt. Învață mecanic, dau bani de meditații și, la final, nu rămân cu nimic”, este el de părere.

Staș adaucă o critică și în privința evaluării competențelor digitale și lingvistice, pe care le consideră inutile:

„Competențele, iar mi se par o porcărie. Eu n-am auzit vreun copil să fie respins la vreuna din competențe.”

Concluzia finală? Sistemul educațional trebuie reconstruit, iar punctul de cotitură în care se află să ducă la o transformare reală, adaptată cerințelor prezentului.

„BAC-ul este un atavism care nu mai are ce căuta în societate. Sper ca toată această tulburare de acum să arunce în aer sistemul și să îl așeze pentru secolul XXI. În acest moment, e lovit de nulitate”, conchide Marian Staș.

Când vom afla rezultatele sesiunii de toamnă

Sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2025 a debutat pe data de 4 august, cu probele de competențe (lingvistice și digitale), și a continuat între 11 și 14 august cu probele scrise. Rezultatele inițiale se afișează pe 18 august, contestațiile se depun între 18 - 20 august, iar rezultatele finale sunt programate pe 26 august.

Numărul de înscriși, de aproximativ 30.200, este cel mai mic din ultimii 21 de ani. Profilul candidaților este preponderent format din absolvenți ai promoțiilor anterioare sau elevi, care au picat una sau mai multe probe în sesiunea de vară.