Se schimbă programa. Cum ar trebui să arate noile manuale pentru liceeni

Elevii care vor intra la anul în clasa a IX-a vor învăța după o programă școlară adaptată realității în care trăim și care va corespunde cerințelor actuale. Vorbim, practic, despre o reformă totală a învățământului liceal. Să fie oare luminița de la capătul tunelului? Specialiștii consultați de „Adevărul” au încercat să explice care sunt nevoile reale ale elevilor români și cum ar trebui organizată programa școlară în așa fel încât să avem performanță

Ministerul Educației pregătește o reformă a învățământului liceal. Sursa: arhivă

Elevii de liceu învață după o programă școlară veche de mai bine de 20 de ani. Orarul este încărcat, materiile sunt extrem de stufoase, profesorii pun accent pe teorie și memorare în timp ce practica aproape lipsește cu desăvârșire. Vorbim despre un sistem de învățământ învechit, care trebuie restructurat din temelii. Specialiștii în educație vor decide ce este de făcut, iar acest lucru ar trebui să se întâmple până la finalul acestei luni, când vor intra în dezbatere publică planurile-cadru pentru învățământul liceal. Reforma va fi implementată abia din anul școlar 2025-2026, iar beneficiarii direcți vor fi elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a.

Materii stufoase, manuale vechi, multă teorie, puțină practică

„Rezultatele PISA sunt un reper de care ar trebui să ținem cont și care ne obligă să facem ceva. Și s-o facem cât mai repede”, a declarat pentru „Adevărul” Iulian Cristache, președintele Federației Părinților. „Programa actuală nu este corelată cu cerințele acestor teste. Planurile cadru, din păcate, cele actuale, nu sunt făcute pentru elevi, ci pentru normele didactice ale unor profesori, astfel încât aceștia să-și asigure cele 16-18 ore pe săptămână”, a mai precizat Iulian Cristache.

„Avem un sistem de învățământ canalizat pe memorare și nu pe dezvoltarea logicii și creativitate”, este de părere și Ligia Goloșoiu, președintele Asociației pentru Promovarea Performanței în Educație. Un motiv în plus să se schimbe programa școlară, susține aceasta. „Sunt elevi de liceu care nu știu să facă o sinteză sau o analiză. Nu au gândirea logică dezvoltată. Memorează și atât”.

Sistemul actual de învățământ liceal are hibe atât de mari încât există studenți care nu știu să scrie bine românește, continuă Ligia Goloșoiu. „Eu am fost conferențiar la ASE. Totul era frumos până la examen, când studenții încercau să copieze, veneau cu referate luate de pe internet. Am avut surprize și mai neplăcute: studenți care nu știau să scrie bine românește sau nu știau să se exprime. Iar apoi ne mirăm că nu-și pot susține în fața angajatorului CV-ul sau un interviu. Vorbim despre un bagaj - în sensul negativ al cuvântului - niște metehne vechi, cu care veniseră de pe băncile liceului. Asta trebuie să se schimbe”.

Materia predată la liceu este stufoasă, se plâng atât elevii, cât și părinții. Iar în ceea ce privește vechimea manualelor…acestea au fost concepute când copii nici măcar nu erau născuți. „Manualul de franceză este, de exemplu, din 1994”, explică pentru „Adevărul” Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L.Caragiale din Capitală. „În acest manual se vorbește despre cum ne alegem meseriile. Dar atunci erau alte meserii țintă, copiii nu călătoreau, România nu era în Uniunea Europeană, nu aveam telefoane mobile sau alte gadgeturi etc. Imaginați-vă cum sunt textele acelea. Sunt total depășite. Prin urmare, manualele trebuie adaptate la lumea în care trăim acum. Azi avem alte domenii de activitate, alte interese, alte viziuni”.

Drumul spre performanță

Părinții propun ca în ultimii 2 ani de liceu să se pună accent mai mult pe disciplinele de examen, astfel încât copiii să se pregătească mai bine la materiile care se cer la Bacalaureat și facultate. „În clasa a XI-a și a XII-a ar trebui să insistăm mai mult pe materiile care se dau la examenul de Bacalaureat și facultate. Orele ar trebui să fie mai multe, în detrimentul altor materii care nu sunt pentru examen. Nu faci patru ore de matematică dacă ești la profil real și te îndrepți tot către științe exacte. Faci opt, zece..mai puține meditații acasă, mai multă școală la școală. Dacă în ultimii doi ani de liceu, sau măcar în ultimul an, în funcție de profil, i-am lăsa să se pregătească mai mult la disciplinele care se dau la examen, atunci orele de meditații ar fi mai puține, elevii ar învăța mai mult la clasă și nu am avea decât de câștigat”, a explicat Iulian Cristache.

„Într-adevăr, în ultimii doi ani de liceu copiii ar trebui să se concentreze strict pe materiile la care vor da Bacalaureatul și, eventual, examenul la facultate. Însă, până în clasa a X-a aș merge spre cunoștințe aplicate din toate domeniile și din toate zonele de instruire și de cultură”, a mai precizat Andreia Bodea, directoarea Colegiului național I.L.Caragiale din Capitală. Și iată cum ajungem la „cenușăresele” orarului: materiile optionale. Ligia Goloșoiu a explicat că cele care îi ajută realmente pe copii și îi pregătesc pentru viață sunt ori prea puține, ori nu se regăsesc deloc în orar. „Eu cu educația financiară am avut succes. Pentru că le-am dat elemente despre cum să se desfășoare și să gestioneze situațiile din viața de zi cu zi. Copiii învață teorie, iar apoi o aplică în tot soiul de activități ca să vadă și să înțeleagă fenomenele. Dacă înveți mecanic, nu ai cum să reții ceva decât pe termen scurt. Iar datoria noastră este să-i pregătim pe termen lung, pentru viață”.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului național I.L.Caragiale din Capitală, este convinsă că materiile opționale au, într-adevăr, importanța lor. „Ar trebui lărgită această plajă a optionalelor, dar lărgită cu cap. Acestea, de la un anumit punct încolo, ar putea fi chiar vârful de lance în educația copiilor”.

Daniel David: Pretenții prea mari

Însă mai trebuie amintit un aspect extrem de important în toată această „revoluție”. Daniel David, rectorul UBB, a explicat că și profesorii universitari, mulți dintre ei, au, uneori, pretenții prea mari. „Profesorii care se plâng de calitatea slabă a studenților trebuie să înțeleagă că performanța de acum este mai mică decât cea cu care erau ei obișnuiți acum 30 de ani. Trebuie să ne schimbăm stilul de predare, pentru a-i ajuta pe studenți să se dezvolte. Sunt mulți profesori care nu vor să se adapteze. Se comportă ca acum 25-30 de ani. Ceea ce este o mare greșeală. Începem să fim mai selectivi la master și foarte selectivi la doctorat și postdoctorat. Licența însă trebuie să fie ceea ce era liceul pe vremea bunicilor noștri. Nu ne așteptăm să-i scoatem pe toți vârfuri după licență. Odată ce un tânăr a intrat în anul întâi, profesorul trebuie să-l ia de la nivelul la care este și să-l ducă la un nivel rezonabil, acceptabil, că de aia ești profesor. Nu un premiant Nobel care stă și selectează cu cine vrea el să lucreze!”, explică rectorul UBB.