Părinte revoltat de notele mari acordate incorect elevilor: „Profesorilor, induceți în eroare un sistem!”
0Problema notelor mari acordate în școală este semnalată, într-o postare pe Facebook, de un părinte din județul Olt care atrage atenția că foarte mulți părinți ai unor elevi „de 10” vor avea un șoc atunci când vor afla notele de la simularea Evaluării Naționale.
Discrepanța dintre notele obținute la clasă și cele de la probele examenelor naționale duce an de an la discuții. Se întâmplă de obicei în vară, după publicarea rezultatelor de la examene, când se fac statistici și analize și se promit măsuri ferme.
Faptul că în acest an la simularea cu subiecte unice la nivel național se realizează și evaluarea lucrărilor în condiții similare celor de examen va face ca semnalele de alarmă să se declanșeze mai devreme. Nu îndeajuns de devreme însă pentru a mai putea fi schimbate lucrurile, consideră Oana Anca Glasu, mama unui elev de gimnaziu din județul Olt.
Mulți părinți ai unor elevi care la clasă au note mari, spune Oana Anca Glasu într-o postare pe Facebook, vor fi surprinși să afle că nivelul cunoștințelor copiilor lor este mult mai jos decât spune nota de la clasă. Asta pentru că până acum inclusiv lucrările de la simulările cu subiecte unice pe școală sau pe județ erau corectate de profesorii clasei/ai școlii, iar notele nu reflectau cu adevărat performanța elevului.
„Se întâmplă adesea ca elevi care scriu absolut incorect în limba română să obțină 8 la testele de la clasă”
„Chiar nu știu care e principiul simulărilor pe școală, unde cred că profii de la clasă, cu care se întâmplă să faci și meditație, corectează, și astfel induc în gravă eroare ministerul și pe înțelepții ăia care ulterior compun subiecte de-ți stă mintea! Că e bun, mediocru sau efectiv prost copilul, profesorul meditator, care e și al clasei, trebuie sa justifice banii părinților ce și-au pus speranța în el pentru viitorul copilului. Și se întâmplă adesea ca elevi care încă citesc greu sau scriu absolut incorect în limba română să obțină 8, de pildă, prin teste la clasă, pentru că, nu-i așa, și profu trebuie să le justifice banii!”, scrie Oana Anca Glasu pe Facebook.
Simularea națională va constitui, în schimb, momentul adevărului, iar mulți părinți vor fi neplăcut surprinși, crede Glasu.
„Dar, vine momentul adevărului, al simulării naționale, unde nu mai corectează alde doamna și domnu de la clasă! Și... rămânem muți, în pom și pomu'-n aer total! Părinții, bazați pe 10-le de la clasă pentru statistica școlii, chiar dacă elevul copiază cu profa lângă el, rămâne siderat și vai, ce ne facem? Ce a fost mămică cu tine, tu care erai un eminent/ o eminentă (la normă)?”, își continuă părintele postarea.
Și nu doar notele prea mari sunt problema, consideră Oana Anca Glasu, ci, în cazul multor profesori, și modul de predare este contestabil.
„Ce vreau de fapt să spun și voi merge până la capăt, dacă am cu cine să mă înțeleg, este că niște plictisite, depășite de materie, și nu de tehnologie, cu sinecură multe dintre ele spre nenorocirea unor copii nevinovați, trebuie să dispară din orice peisaj educațional! Măh, când nu mai știi și nu mai poți, du-te în glorie! Concret, la limba și literatura română, credeți că ajută trei pagini de studențesc dictate din cel mai prost manual, fără pic, dar pic de exercițiu? Credeți că un copil va ști care e epitetul sau metafora după trei pagini de teorie dictată din carte, sau prin exercițiu? Credeți că un copil va stăpâni cazurile substantivului, pe care profa le-a eludat în spiritul consolidării materiei într-a 6-a, acum, în două module cu vacanță, fir al ierbii răsarit, soare, viață, cum toți am avut? Ce recuperează? Credeți că dacă îți vine elevul cu tema: 6 verbe la toate modurile și timpurile, după net, desigur, scrise, știe realmente care e viitorul anterior, condițional-optativul? Credeți că dacă dictezi din carte doar ca să-ți meargă leafa, copiii știu ce prepoziții cer anume caz? Știu care sunt întrebările prin care îl afli? Nu, n-ai cum cu niște plictisite, expirate, pomi laudați, pentru care am greșit toți ducând copiii într-o anume școală!”, mai scrie Glasu.
Cel mai grav, mai scrie mama elevului de gimnaziu, este că prin notele mari acordate la clasă, iar mulți părinți, deși sunt conștienți de ce se întâmplă, susțin în continuare practica, este indus în eroare sistemul.
„Păcat, că noi știm cât pot, ce pot! Iar 10-le de la clasă veți vedea acum că nu se regăsește în opinia altor corectori! În concluzie, măi, profesorilor, induceți în eroare un sistem și îi faceți pe ăia de la minister să dea subiecte de Sorbona când nu numai copiii, dar voi înșivă, unii dintre voi, sunteți praf! Praf și pulbere, jur!”, a mai scris Glasu.
Momentul publicării rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale este unul așteptat cu emoții chiar și de către profesori. Este pentru prima dată când lucrările elevilor sunt corectate, la simulare, de profesori din alt județ, fiind de altfel și pentru prima dată, în cazul lucrărilor elevilor de gimnaziu, când se folosește sistemul care presupune scanarea lucrării, încărcarea într-o platformă digitală și repartizarea, automat, către un profesor din alt județ pentru a fi evaluată.
Rezultatele slabe înregistrate la simularea Evaluării Naționale au fost considerate, într-un studiu realizat de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației, unul dintre motivele care i-au descurajat anul trecut pe mii de absolvenți de gimnaziu să se înscrie la examenul de Evaluare Națională.
Se încarcă comentariile...
