Ce-i stresează cel mai mult pe profesorii din România. Predarea pentru elevii cu CES, pe primul loc în nevoia de formare

Condițiile de muncă ale profesorilor și mediul educațional din peste 50 de țări de pe cinci continente au fost evaluate în cadrul celui mai amplu studiu, TALIS 2024. Rezultatele evidențiază percepția profesorilor și directorilor, cifrele pentru România fiind pe alocuri surprinzătoare.

Profesorii au evaluat în studiul TALIS mediul școlar și condițiile de muncă FOTO: Cosmin Zamfirache

Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare (Teaching and Learning International Study – TALIS) este inițiat de către Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și se află la a patra rundă. Consorțiul internațional care a manageriat TALIS 2024 a selectat în România, în conformitate cu metodologia OECD, 216 unități de învățământ, fiind stabilit un eșantion reprezentativ la nivel național de 4.000 de profesori.

Administrarea s-a realizat pe baza chestionarelor de opinie aplicate celor două categorii de respondenți: profesori și directori ai școlilor selectate.

„Studiul reprezintă o ocazie pentru profesori și directori de a contribui la analiza sistemului educațional și la dezvoltarea politicii educaționale din fiecare țară participantă. Analiza transnațională elaborată la final oferă țărilor participante posibilitatea de a identifica situații comune și de a descoperi exemple de bune practici ce ar putea fi adoptate”, precizează Ministerul Educației și Cercetării, care a făcut publice, recent, pe site-ul instituției, rezultatele cercetării.

Pregătirea și administrarea TALIS 2024 s-au desfășurat în perioada 2020 - 2025, sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE, ex-CNPEE).

Profesorii cuprinși în eșantion au completat chestionarele online, timpul necesar estimat pentru oferirea răspunsurilor fiind de 45-60 de minute. Respondenții au putut accesa chestionarul în mai multe sesiuni, fără presiunea încadrării într-un timp dat. Important de spus este și faptul că datele au fost colectate și tratate anonim și confidențial, astfel că profesorii, directorii și școlile participante nu pot fi identificați în rapoartele care valorifică rezultatele studiului.     

Ce s-a evaluat

Chestionarele au cuprins seturi de întrebări despre: modul în care se desfășoară recrutarea, selecția și pregătirea profesorilor; aspecte legate de dezvoltarea profesională - modalități de organizare, tipologia profesorilor participanți, posibile bariere în calea accesării formelor de dezvoltare profesională disponibile; aspecte legate de activitatea profesorilor la clasă și tipul de feedback pe care îl primesc pentru a-și îmbunătăți activitatea; modul în care politicile și practicile implementate la nivelul școlii influențează mediul de învățare și impactul acestora asupra activității profesorilor; aspecte referitoare la satisfacția profesională a profesorilor și a directorilor.

Răspunsurile oferite arată pe anumite segmente schimbări ale percepției profesorilor din România de la runda precedentă. Surprinzătoare sunt însă diferențele, în cazul anumitor rezultate, între percepția profesorilor români, comparativ cu media OECD, și față de mesajele pe care le transmit public.

„TALIS se bazează exclusiv pe auto-raportări, care reflectă percepții, dar care pot fi influențate de contextul social și cultural. În consecință, comparațiile între țări trebuie interpretate cu prudență. Această notă prezintă concluzii pe baza răspunsurilor colectate în anul 2024 de la profesorii și directorii de gimnaziu. Analiza include doar diferențele sau schimbările care sunt semnificative din punct de vedere statistic”, se arată în nota care prezintă rezultatele pentru România.

Vârsta medie – 45 ani. A crescut ponderea profesorilor de 50 ani și peste

Profilul cadrelor didactice din România arată că vârsta medie este 45 ani, egală din punct de vedere statistic cu media OECD. Ponderea profesorilor în vârstă de 50 de ani și peste, care în România este 32%, se situează sub media OECD (OECD: 37%), în schimb a crescut din 2018 cu șase puncte procentuale.

În România, trei sferturi dintre profesori sunt femei, față de 70% media OECD. Ponderea cadrelor didactice de sex feminim a crescut de asemenea în țara noastră între 2018 și 2024.

Profesorii din sistemul nostru educațional care vin cu o experiență dintr-un alt domeniu reprezintă 44% din total, media OECD fiind de 57%. Și procentul profesorilor aflați la „a doua carieră” este ușor sub media OECD (7% în România, față de 8% media OECD).

În gimnaziu, 6% dintre profesori predau în școli unde peste 10% dintre elevi nu au limba de predare ca limbă maternă. Media OECD este însă cu mult mai mare, un sfert din totalul elevilor învățând într-o altă limbă decât cea maternă. Și în privința școlilor cu elevi refugiați cifrele din România sunt mult sub media OECD (1% în România, față de 47% media OECD).

„Ponderea profesorilor în școli cu elevi care nu sunt vorbitori nativi de limbă română nu s-a schimbat față de 2018, dar procentul celor care predau elevilor refugiați a crescut cu 10 puncte procentuale”, se arată în nota cu rezultatele TALIS pentru țara noastră.

Deși pentru profesorii români diversitatea culturală nu este o regulă, 76% declară că pot adapta procesul de predare astfel încât să răspundă acestei provocări, cifră cu mult peste media OECD ( de 63%). 83% afirmă că pot promova colaborarea între elevii din medii culturale sau etnice diverse, și aici procentul fiind peste media OECD (care este 74%).

O altă provocare pentru profesorii români – în acest sens au fost nenumărate semnale de alarmă în ultimii ani – este aceea de a lucra cu elevi cu cerințe educaționale speciale. Datele studiului arată că în România 6% dintre profesori predau în școli unde peste 10% dintre elevi au cerințe educaționale speciale, însă suntem cu multt sub media OECD (care este de 46%).

Datele despre cum consideră profesorii că răspund cerințelor arată astfel: 63% declară că pot proiecta sarcini adaptate (similar cu media OECD: 62%), iar 64% afirmă că pot colabora cu alți specialiști pentru incluziunea elevilor cu cerințe educaționale speciale (aici cifra este sub media OECD: 72%).

Un alt set de date arată încrederea crescută a profesorilor români în capacitatea lor de a le dezvolta elevilor abilitățile socio-emoționale, care sunt vitale pentru rezultatele academice, profesionale, de sănătate și societale. 81% afirmă că pot sprijini dezvoltarea socio-emoțională a elevilor (rezultat peste media OECD - de 73%). Aproape toți profesorii – 98% - au declarat că se simt confortabil să dezvolte elevilor aceste competențe (din nou rezultat peste media OECD - de 86%). 87% declară că dezvoltă frecvent la elevi abilități de autocunoaștere a propriilor emoții, gânduri sau comportamente (peste media OECD – 68%), iar 95%, că dezvoltă empatia elevilor (peste media OECD: 82%).

Predarea în sistem hibrid și utilizarea inteligenței artificiale

Când vine vorba de folosirea tehnologiei rezultatele surprind din nou. Doar 3% dintre profesorii din România lucrează în școli unde s-au predat lecții online/hibrid în luna anterioară desfășurării studiului (media OECD - 16%). În schimb, aproape jumătate dintre profesori – 46% - au declarat că au utilizat inteligența artificială în activitatea lor, rezultatul fiind peste media OECD (36%). Profesorii români folosesc frecvent IA pentru sinteze (90%), planuri de lecție (75%) și scenarii cu aplicabilitate în viața reală (68%) și rar pentru feedback scris (55%), analiza datelor (53%), sau evaluarea lucrărilor (49%).

Cât despre motivele pentru care nu utilizează inteligența artificială, aici lucrurile între România și țările OECD stau diferit. Un procent foarte mare – 58% - dintre profesorii români care nu folosesc IA au afirmat că nu au competențe (ceea ce ne situează sub media OECD, unde 75% dintre profesori știu să folosească IA), în timp ce 39% declară lipsă de infrastructură (similar cu media OECD - 37%).

Cât de pregătiți se simt absolvenții de facultate pentru predare

Percepția profesorilor, proaspăt absolvenți de facultate, despre cât de bine îi pregătește sistemul de învățământ superior pentru catedră evidențiază o scădere în timp a  încrederii în calitatea formării inițiale. Pregătirea pentru pedagogie generală înregistrează cea mai mare scădere.

83% dintre absolvenții recenți consideră că formarea lor inițială a avut calitate ridicată (peste media OECD: 75%). Pregătirea, au răspuns aceștia, a fost adecvată pentru: conținut disciplinar (81%), pedagogie generală (69%), predare multiculturală/multilingvă (56%), utilizarea resurselor digitale (74%), sprijinirea dezvoltării socio-emoționale (70%). Între 2018 și 2024, ponderea absolvenților recenți care s-au declarat pregătiți „destul de mult” sau „foarte mult” pentru conținut disciplinar a scăzut cu 12 puncte procentuale, iar pentru pedagogie generală cu 18 puncte procentuale.

În privința programelor de sprijin pentru debutanți România se situează sub media OECD. 66% dintre profesorii debutanți au beneficiat de programe de inițiere (OECD – 72%),  procentul crescând semnificativ, cu 36 puncte procentuale, între 2018 și 2024. În 2024, 24% dintre profesorii debutanți aveau mentor desemnat (similar cu media OECD: 26%), iar 77% lucrau în școli cu programe de mentorat (similar cu media OECD - 81%). Între 2018 și 2024, proporția de profesori debutanți cu mentor desemnat nu s-a schimbat, mai arată datele pentru România.

Datele despre formarea continuă, un segment important în cercetarea TALIS, arată că procentul profesorilor români care consideră că activitățile de dezvoltare profesională din ultimul an au avut un impact pozitiv (60%) este peste media OECD (55%). În anumite domenii profesorii resimt o mai mare nevoie decât în altele. Cea mai mare nevoie de formare se resimte în ceea ce privește procesul de predare pentru elevii cu CES (37%). A doua mare provocare o reprezintă managementul clasei (33%), urmat de utilizarea inteligenței artificiale în predare (31%).

Pentru profesorii debutanți predarea pentru elevii cu CES este o și mai mare provocare. Aproape jumătate dintre aceștia (47%) resimt nevoia de formare în acest domeniu. Și ei au probleme cu managementul clasei, pe locul al treilea situându-se nevoia pentru metode pentru sprijinirea învățării socio-emoționale a elevilor (33%).

Cea mai mare barieră resimțită în domeniul satisfacerii nevoii de formare profesională este, și pentru profesorii cu vechime, dar și pentru debutanți, costul ridicat pentru astfel de programe. Al doilea factor este, în cazul debutanților, lipsa timpului, iar pe locul al treilea se situează lipsa stimulentelor.

Cum colaborează profesorii în România

Cele mai frecvente forme de colaborare între profesori, în România sunt: discuții despre progresul elevilor (55%), standarde comune de evaluare (51%), schimb de materiale didactice (29%).

Între 2018 și 2024 ponderea predării în echipă nu s-a schimbat, nici colaborarea inter-clase, în schimb au scăzut feedback-ul pe baza observațiilor (cu 3 puncte procentuale) și participarea la formări colaborative (cu 2 puncte procentuale). 92% dintre profesorii români declară că se pot baza pe colegi, răspunsurile situându-ne peste media OECD – 86%.

Profesorii colaborează bine și cu directorii din școli, 94% afirmând acest lucru (față de media OECD de 86%). 90% au afirmat că primesc feedback util de la directori (peste media OECD – 77%) și 95% - că directorii au încredere în expertiza profesorilor (peste media OECD - 92%).

Procentul profesorilor care se simt apreciați de elevi și de părinții acestora, peste media OECD

În privința relațiilor cu elevii și cu părinții elevilor, răspunsurile pozitive ale profesorilor situează România peste media OECD. 96% afirmă că profesorii și elevii se înțeleg bine (similar cu media OECD - 96%), 80% consideră că sunt apreciați de elevi (peste media OECD – 71%), 74% afirmă că profesorii sunt apreciați de părinți (peste media OECD – 65%), iar 44% colaborează cu părinții pentru activități educaționale cel puțin o dată pe lună (peste media OECD - 25%). Gradul de apreciere resimțit scade în schimb în școlile cu mai mult de 30% elevi provenind din familii dezavantajate socioeconomic.

Alte date surprinzătoare sunt cele despre cât de apreciați se simt profesorii în societate. Astfel, deși doar 42% afirmă că profesorii sunt apreciați în societate, rezultatul este cu mult peste media OECD - 22%. 21% cred că opiniile profesorilor sunt valorizate de factorii de decizie (din nou un indicator cu valoare peste media OECD - 16%, dar cu 3 puncte procentuale mai puțin decât în 2018). Este de reamintit faptul că opiniile au fost înregistrate în anul 2024, între timp profesorii confruntându-se cu măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare care i-au afectat în mod deosebit și care, cel mai probabil, le-au schimbat mult percepția.

În privința alegerii carierei didactice ca primă opțiune, datele din România sunt similare cu media OECD: 59%.

Ce de asemenea surprinde este răspunsul profesorilor în privința condițiilor de angajare (exceptând salariile). 81% dintre profesori sunt mulțumiți sau într-o mare măsură mulțumiți de condițiile lor de angajare (exceptând salariile), mai mult decât media OCDE - 68%. Nivelul de satisfacție al profesorilor cu privire la condițiile de angajare (exceptând salariile) a crescut cu 7 puncte procentuale din 2018 până în prezent.

De salarii sunt satisfăcuți 57% dintre profesori (din nou peste media OECD, care este de 39%), acest indicator având o creștere de 34 puncte procentuale față de 2018 (momentul grevei din anul 2023 a fost urmat de creșteri salariale).

Care sunt sursele de stres

Responsabilitatea pentru rezultate este principala sursă de stres pentru profesori, 43% dintre cei chestionați menționând-o. Disciplina în clasă și sarcinile administrative excesive sunt alte motive care le creează profesorilor disconfort accentuat.

Profesorii cu normă întreagă lucrează în România în medie 38,5 ore/săptămână, media OECD fiind de 41 ore. Numărul orelor de lucru a crescut cu 1,4/săptămână față de 2018. Și la norma de predare pe săptămână profesorii români se situează sub media OECD (20,2 ore, față de 22,7 ore). Dascălii din România petrec în schimb, conform afirmațiilor lor, mai mult timp pentru pregătirea lecțiilor (8,1 ore, față de 7,4 ore media OECD). Corectează timp de 4,4 ore (similar OECD – 4,6 ore). Sarcinile administrative, care, conform răspunsurilor redate anterior, sunt o importantă sursă de stres, le ocupă 1,4 ore, în condițiile în care media OECD este de 3 ore. Și în această privință au intervenit între timp modificări, în vara 2025 norma didactică de predare fiind crescută cu două  ore.

Menținerea disciplinei în clasă, o provocare pentru foarte mulți profesori, pe care adesea o menționează public, arată în cifre astfel: 10% pierd mult timp din cauza întreruperii orei de către elevi și 11% din timpul orei este dedicat menținerii disciplinei. Cifrele sunt însă sub media OECD (18% dintre profesori declară întreruperea orei de către elevi, respectiv 15% din timp este dedicat pentru menținerea disciplinei).

Un alt indicator evaluat a fost starea de bine. Conform răspunsurilor, 7% dintre profesori afirmă că resimt stres ridicat la locul de muncă (sub media OECD – 19%); 4% spun că munca le afectează sănătatea mintală „foarte mult” (sub media OECD – 10%), 3% spun că le afectează sănătatea fizică „foarte mult” (sub media OECD - 8%). Ponderea profesorilor care experimentează un nivel ridicat de stres în activitatea lor a crescut cu 2 puncte procentuale de la precedenta evaluare.

Alte cifre interesante sunt cele privind satisfacția profesională și rata de retenție.

Astfel, 96% dintre profesorii din România declară că sunt satisfăcuți cu locul de muncă (peste media OECD – 89%), cu 2 puncte procentuale mai mult față de 2018. Nu există, mai menționează autorii studiului, o diferență semnificativă între mediul rural și cel urban în privința satisfacției profesionale. Ponderea ridicată a profesorilor mulțumiți la locul de muncă se transpune și în următorul indicator - rata de retenție-, doar 11% dintre profesorii sub 30 de ani afirmând că intenționează să părăsească profesia în următorii 5 ani (față de 20% media OECD).

Cum sunt evaluați profesorii, care sunt consecințele

Primele trei metode de evaluare ale profesorilor raportate de către directori sunt: observații directe la clasă, rezultatele elevilor la evaluări externe și rezultatele bazate pe evaluări la nivel de școală și de clasă. Aceste metode au fost menționate de toți directorii chestionați.

Ce se întâmplă în urma constatărilor este că directorii poartă discuții remediale cu profesorii (83%), inițiază acțiuni de mentorat (57%), realizează un plan de dezvoltare (44%).

Chestionarul i-a solicitat pe profesori să răspundă și cu privire la atingerea obiectivelor lecției, datele centralizate arătând că profesorii din țara noastră consideră în procent foarte mare ( 71%) că ating parametrii solicitați „destul de mult” sau „foarte mult” în toate cele șapte domenii evaluate, rezultatele fiind cu mult peste media OECD  (care este 44%).