Analiză Boicotul începutului de an școlar. Experții avertizează că elevii sunt victime colaterale: „Copiii sunt doar argumente golite de sens”

Anul școlar 2025–2026 este amenințat de un debut tensionat, pe fondul conflictului deschis între Ministerul Educației și sindicate. Asta după ce, aceștia din urmă au anunțat clar și răspicat că școala nu va începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de calendarul anului școlar.

Marți, 12 august, a zecea zi a protestelor sindicaliștilor din Educație FOTO Adevărul

După nouă zile de manifestații, negocierile dintre premierul Ilie Bolojan, ministrul Educației Daniel David și reprezentanții federațiilor sindicale au eșuat. Membrii principalelor sindicate din învățământ s-au adunat din nou, marți, 12 august, în fața Ministerului Educației, fiind cea de-a zecea zi în care își vociferează nemulțumirile.

Sindicaliștii au anunțat clar și răspicat că școala nu va începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de structura anului școlar. Ba mai mult, au programat un miting național în București la care ar urma să participe peste 30.000 de membri.

Poziția părinților: „Educația este o investiție, nu o cheltuială”

Contactat de Adevărul, Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților, atrage atenția asupra faptului că protestele afectează direct familiile și climatul de încredere între școală și comunitate.

Principala îngrijorare o reprezintă lipsa predictibilității anului școlar și efectele perturbării acestuia asupra organizării familiale și integrării elevilor după vacanță.

„Din perspectiva părinților, principala preocupare, zi de zi, până la urmă este predictibilitatea și stabilitatea anului școlar și a sistemului. Este clar că o eventuală amânare sau perturbare a acestei stabilități, are efecte directe în planificarea familială, în integrarea copiilor după vacanțele de vară și, mai ales, în climatul de încredere între școală, elevi și familii, care parcă se distruge de la an la an. Parcă se lucrează la subminarea acestui climat de încredere: ba că părinții sunt de vină, ba că profesorii, ba că Ministerul, ba că banii sunt de vină. An de an, parcă intrăm cu probleme mai mari”, spune el.

El subliniază și lipsa unei analize de impact și caracterul accelerat al adoptării măsurilor:

„Măsurile au fost adoptate într-un calendar accelerat și cu o consultare publică limitată. Cred că aici e și marea nemulțumire. Fără să avem o analiză de impact publicată. Aceste aspecte alimentează întrebări și îngrijorări legitime.”

Liderul Federației Naționale a Părinților spune nu doar că a luat act de anunțurile sindicatelor, ba chiar le este solicitat un punct de vedere și urmează să aibă loc o întrevedere față în față. Cătălin Nan afirmă că îi susține pe profesori, însă face, încă o dată apel la un dialog real, pentru găsirea unei soluții echitabile, pentru toate părților implicate.

„Ca Federație reprezentativă, vreau să fie foarte clar că respectăm dreptul cadrelor didactice de a-și susține revendicările lor. Prin mijloace legale, chiar și prin boicot. Facem însă un apel către toate părțile implicate: Ministerul Educației, sindicate, ISJ-uri, să continue dialogul și să clarifice fundamentarea acestor măsuri. Să ajungă la un punct de înțelegere, pentru că noi acum suntem doar exponenții care suferim în urma acestor și măsuri și proteste. Ar trebui să existe o comunicare transparentă și cu părinții și cu elevii, pentru a minimiza orice efect negativ”, afirmă Cătălin Nan.

În viziunea părinților, educația trebuie privită strategic:

„Un alt aspect este faptul că educația nu trebuie privită ca o cheltuială, cum sunt privite și celelalte ministere. Din punctul nostru de verdere, educația este o investiție, pe termen mediu și lung, în cetățenii României, prin copii. Înțelegem că este o criză, că trecem printr-o perioadă foarte dificilă, dar investițiile în educație trebuie să continue.”

Soluția propusă este una radicală și diametral opusă situației actuale: „Soluția ar fi să se abroge aceste măsuri, să își asume Guvernul Bolojan abrogarea acestor măsuri și chiar să investească mai mult în educație”, a concluzionat Cătălin Nan.

Expert în educație: „E despre orice altceva, nu despre copii”

Perspectiva Gabrielei Bartic, expert în educație și COO Brio, se îndreaptă asupra victimelor acestui război dintre profesori și stat. Nimeni alții decât elevii.

„Neînceperea anului școlar la termenul stabilit are implicații de cele mai diverse pentru sistem, primul și cel mai la îndemână fiind scurtarea efectivă a timpului destinat educației pentru elevi. Îndrăznesc așadar, ca și în cazul grevei precedente, să spun că principalul pierzător sunt copiii. Apoi, firesc, profesorii care, în loc să revină la clasă în activitatea obișnuită, revin într-un sistem în plin haos”, afirmă ea.

Bartic observă, de asemenea, o fractură în rândul personalului din educație, dar o divizare socială.

„Aici avem discuția dacă profesorii vor adera cu toții la mișcarea sindicală și în ce măsură se (mai) simt aceștia reprezentați de actualii lideri sindicali. Unii susțin mișcarea sindicală, alții nu, acest lucru neînsemnând că sunt aliniați cu măsurile de austeritate. Și apoi societatea în general, pentru că nu cred că avem mai mult de 20-30% dintre gospodării care nu sunt afectate de perturbarea anului școlar.”

Critica majoră a sa, în acest conflict: copilul nu mai este centrul preocupărilor reale ale actorilor implicați.

„Educația e despre copii și felul în care ei pot deveni cetățeni mai buni ai acestei țări. (...) Nici măsurile de austeritate nu sunt gândite având copilul în prim plan, dar nici lupta sindicală nu e. Și când în educație e despre orice altceva – catedre, norme, salarii, nesiguranța adulților – să ne ascundem în spatele copiilor e cinic și mic. Adulții sănătoși nu fac asta.”

„Un divorț toxic”

Pentru a descrie atmosfera actuală, expertul în educație folosește o metaforă puternică: „Suntem ca în cazul unui divorț în care niciunul dintre părinți nu îl mai ascultă, crede sau suportă pe celălalt, dar pretind că tot ce fac e în numele copiilor. Nu mai e demult despre copii, e despre două monologuri strigate în care copiii sunt doar argumente golite de sens.”

În privința soluțiilor, Gabriela Bartic propune o schimbare radicală de atitudine în dialog.

„Dialogul poate fi restabilit dacă actorii sunt dispuși să înțeleagă unii că măsurile sunt decise, și tot ce putem face e să găsim modalități în care aceste măsuri să afecteze copiii și adulții cât mai puțin, în puncte cât mai puțin vulnerabile (...) iar ceilalți – că orice schimbare are nevoie de timp pentru acceptare și de mult dialog și spațiu de discuții pentru ca ele să fie internalizate, dacă nu acceptare”, este specialista de părere.

În opinia sa, problema centrală nu este doar austeritatea, ci blocajul total.

„Acum, nimeni pare că nu mai vrea să avanseze. Și acest tip de blocaj e ce e mai rău pentru sistem. Și, obsesia mea, pentru copii, care nu doar că nu înțeleg nimic, dar nici nu îi văd pe adulții din jurul lor siguri pe acțiunile lor”, a conchis Gabriela Bartic.

Puncte comune și divergențe

Ambele voci confirmă că elevii sunt principalii afectați, că lipsește dialogul și fundamentarea clară a măsurilor. Atât președintele Federației Naționale a Părinților, cât și experta în educație, observă comunicarea deficitară și cer implicarea reală a tuturor părților.

Gabriela Bartic consideră că schimbările sunt deja adoptate și că soluția realistă este adaptarea și minimizarea impactului, nu anularea completă.

Criza actuală din educație rămâne rezultatul unui lanț de decizii politice accelerate, slab comunicate și insuficient fundamentate, la care s-a adăugat o ruptură de încredere între Guvern, profesori, părinți și elevi.

Boicotul începutului de an școlar riscă să genereze pierderi irecuperabile în timp de predare, să adâncească polarizarea socială și să erodeze, suplimentar, credibilitatea instituțiilor educaționale, atrag atenția cei doi experți.