ANOSR: Universităţile vor pierde bani dacă nu răspund nevoilor studenţilor

0
0
FOTO: Adevărul
FOTO: Adevărul

Începând din 2014, universităţile ar putea pierde o parte importantă din finanţarea publică dacă nu asigură suficiente locuri de practică pentru studenţi, dacă au prea mulţi studenţi şi prea puţini profesori sau nu iau măsuri pentru integrarea celor din medii defavorizate, se arată într-un comunicat ANOSR.

Acestea sunt câteva din concluziile la care s-a ajuns în cadrul primei şedinţe din acest an a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finanţare a universităţilor din fonduri publice şi în care Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) participă în calitate de membru observator.

Studenţii nu contau în metodologiile vechi

ANOSR a atras atenţia CNFIS că până acum majoritatea banilor primiţi de universităţi depindeau de numărul de studenţi dar nu şi de calitatea experienţei acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educaţiei. Prin metodologia valabilă până în 2010 doar în jur de 2,5% din banii primiţi de universităţi depindeau aspecte precum locurile în cămine, asigurarea de locuri de practică prin convenţii încheiate de universitate, mobilităţile studenţeşti sau existenţa centrelor de consiliere în carieră.

'Universităţile primeau trei sferturi din bani în funcţie de numărul de studenţi. Din sfertul rămas, care se acordă pe bază de performanţă, foarte puţin depindea de calitatea experienţei studenţilor. Majoritatea banilor se alocau în funcţie de numărul de studenţi însă condiţiile şi oportunităţile de care aceştia se bucurau contau apoi foarte puţin. Cineva a folosit expresia 'finanţare pe cap de vită furajată' şi din păcate expresia descrie destul de bine cum erau trataţi de fapt studenţii prin politica de finanţare...' — Mihai Dragos, presedinte ANOSR.

O nouă metodologie de finanţare a universităţilor

În urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117/ 2013 universităţile nu vor mai primi banii alocaţi în funcţie de performanţă pe baza clasificării universităţilor şi ierarhizării programelor de studii ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finanţare de până în 2010. Finanţarea de bază (adică sumele pe care universităţile le primesc strict în baza numărului de studenţi şi care compun peste 70% din finanţarea totală alocată de stat) se calculează similar cu anii trecuţi.

Pentru finanţarea suplimentară (fondurile alocate pe bază de performanţă şi care compun peste 25% din finanţarea totală alocată de stat) CNFIS şi-a propus să simplifice indicatorii, astfel încât aceştia să fie mai uşor de colectat şi procesat, dar şi să realizeze un echilibru între diferitele aspecte de care o universitate trebuie să se preocupe.

Astfel, CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanţă: Predare/ învăţare (35% din finanţarea suplimentară), Cercetare (35%), Orientare internaţională (10%) şi Orientare regională şi echitate socială (20%). Ponderea indicatorilor care ţin de experienţa directă a studenţilor din totalul indicatorilor creşte astfel foarte mult, urmând ca de trei ori mai mulţi bani primiţi de universităţi să depindă de acest factor, existând perspective ca această tendinţă să se dezvolte şi mai mult anii următori.

Metodologia poate fi modificată

ANOSR este nemulţumită de faptul că membrii CNFIS nu au acceptat deocamdată introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere şi Orientare în Carieră, considerat de reprezentanţii studenţilor ca fiind serviciul social cu cele mai mari probleme de funcţionare şi totodată extrem de important pentru reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de angajare. Nici flexibilitatea programelor de studii nu a fost acceptat printre indicatori, urmând însă ca un grup de lucru să analizeze cum poate fi creat şi inclus în viitor.

Rata de angajare a absolvenţilor este un indicator propus de reprezentanţii studenţilor şi care va apărea în metodologie, însă ar urma să aibă impact financiar doar după anul 2014. Şi transparenţa instituţională, care include verificarea respectării unei serii de drepturi ale studenţilor prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale şi Statutul Studentului, ar urma să aibă impact abia din 2015. Nu în ultimul rând, prevederile agreate până acum mai pot fi modificate în cadrul următoarelor întâlniri ale CNFIS şi decizia finală aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale.

„E timpul să privim mai curajos spre viitor şi să ne asigurăm că modul în care statul dă bani universităţilor este benefic pentru studenţi şi pentru societate. Studenţii nu pot rămâne importanţi doar la numărătoare şi sperăm ca şi ceilalţi actori din mediul academic, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi membrii CNFIS să înţeleagă şi să susţină acest lucru”, a declarat Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR.


Pe aceeaşi temă:

ANALIZĂ Care sunt facultăţile preferate de tinerii din statele dezvoltate ale lumii

O analiză publicată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că Ştiinţele sociale, Afacerile şi Dreptul sunt domeniile de studiu preferate de absolvenţii de liceu când aleg să meargă mai departe la universitate. Din păcate, semnalează specialiştii OECD, femeile încă se tem să aleagă domeniul ştiinţelor exacte sau cel tehnic.

Studenţii Universităţii din Bucureşti au câştigat opt medalii la o competiţie internaţională de marketing

Opt studenţi de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti au câştigat o medalie de aur şi şapte medalii de bronz la a XVI-a sesiune a competiţiei de simulare de probleme de marketing în limba engleză, Markstrat.

Educație


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri