Analiză După scandalul merdenelei, o nouă controversă la Mița Biciclista: celebrele decorațiuni de pe clădire au fost date jos după sesizări la Poliția Locală
La doar câteva zile după scandalul declanșat de clipul în care Edmond Niculușcă ironiza iubitorii de merdenele de la Patiseria Amzei, Casa Mița Biciclista ajunge din nou în centrul atenției. Decorațiunile de pe fațada clădirii de patrimoniu au fost înlăturate, după ce un creator de conținut susține că a sesizat Poliția Locală cu privire la acestea. Instituțiile nu confirmă însă că demersurile sale au dus la îndepărtarea ornamentelor.

„În urma apelului meu din data de 22 august către Poliția Locală a Municipiului București, respectiv a sesizării telefonice adresate Direcției de Control, precum și a altor sesizări scrise transmise de membrii acestei comunități, Casa Mița Biciclista a luat măsura de a elibera fațada clădirii de patrimoniu”, a susținut autorul postării.
Contactați de „Adevărul”, reprezentanții Poliției Locale nu au oferit informații certe despre eventualele demersuri în acest caz. Poliția Capitalei a transmis redacției că nu a primit nicio sesizare referitoare la acest episod. Nici reprezentanții restaurantului nu au oferit un punct de vedere. Un lucru este cert, decorațiunile au fost date jos.
Daniel David: „România se află acum într-un demers accentuat de emancipare a indivizilor autonomi”
Episodul a fost analizat pentru Adevărul de Daniel David, profesor universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și autor al lucrării „Psihologia poporului român”.
„Psihocultural vorbind, față de analiza pe care am prezentat-o în 2015 cu referire la psihologia românilor, printre altele, România se află acum într-un demers accentuat de emancipare a indivizilor autonomi. Simplu spus, acest lucru înseamnă că oamenii doresc să aibă vocea ascultată și să fie luați în seamă de instituțiile din societate. În mod normal, așteptarea este ca un indiviz autonom emancipat să se bată pentru drepturile sau interesele sale, dar să respecte drepturile și interesele celorlalți, inclusiv instituțiile sociale, care pot fi însă criticate rațional pentru schimbare: aceasta este atitudinea asertivă”, a explicat Daniel David.
Profesorul atrage însă atenția că procesul poate aluneca spre agresivitate sau spre respingerea instituțiilor, mai ales atunci când există deja tensiuni sociale. În acest context, un mesaj sau o decizie pot funcționa drept declanșator pentru reacții colective amplificate ulterior de rețelele sociale.
„Dar dacă înțelegem însă bine acest fond psihocultural, cred că astfel de fenomene apar ca simptome predictibile, ale unui fond psihocultural complex și dinamic. Astfel, se pornește, de obicei, de la diverși factori declanșatori, precum o decizie sau un mesaj, pe un fond psihocultural predispozant, precum atitudini antisistem, polarizări sociale sau inegalități sociale nedrepte, într-un context favorizant, adică tensiuni existente la un moment dat în societate față de anumite teme importante. Totul este amplificat de accesul la tehnologie și rețele sociale, care funcționează ca niște catalizatori ai acestor procese, angajând în timp scurt un număr imens de oameni”, a explicat Daniel David.
„Nu sunt nici foarte mirat, nici foarte îngrijorat”
Întrebat despre cazul Mița Biciclista, psihologul spune că amploarea reacției nu l-a surprins. În același timp, consideră că episodul a avut și câteva componente care arată existența unor mecanisme sociale sănătoase.
„Spre deosebire de mulți, eu nu am fost nici foarte mirat, nici foarte îngrijorat de acest fenomen specific. Nu sunt mirat, pentru că, știind contextul psihocultural, știu că pot să apară fenomene psihosociale punctuale neobișnuite. În acest caz specific, nu sunt nici foarte îngrijorat, pentru că am văzut și lucruri relativ normale, care îmi arată încă un țesut psihosocial sănătos: o reacție de bun simț a proprietarului patiseriei, domnul Mihai, care s-a pronunțat împotriva conflictelor, manifestări civice de bun simț ale celor care au stat la coadă la patiserie, fără însă a bloca sau boicota cealaltă unitate implicată, și o asumare a greșelii, cu măsuri corective, din partea celui văzut ca factor declanșator, prin mesajul inițial pe care l-a dat”, a explicat Daniel David.
De ce ies românii în stradă pentru merdenele, dar tac când e vorba de probleme serioase? Psiholog: „Nu ne dorim efort cognitiv”David admite totuși că reacțiile din mediul online pot depăși rapid limita unei critici legitime. În cazul de față, unele manifestări au ajuns, în opinia sa, în zona bullyingului la adresa unităților implicate.
„Eu sunt mai mult îngrijorat de faptul că nu reușim să normalizăm contextul psihocultural, pentru a preveni cât mai bine astfel de fenomene psihosociale specifice, reducând atitudinile antisistem, care sunt distructive în sine, o societate normală nu poate exista fără instituții, dar, da, sănătoase, polarizările, care ne mențin într-o luptă tensionată constantă, și inegalitățile nedrepte, care alimentează frustrări, de multe ori de înțeles. (...) Manifestări civice de bun simț ale celor care au stat la coadă la patiserie (sau ale altora, în diverse alte contexte), arătându-și astfel o opțiune proprie, fără însă a bloca sau boicota cealaltă unitate implicată. Sigur, probabil că sunt în spațiul public și atitudini de „bullying” față de unitățile implicate, ceea ce nu este în regulă și reliefează faptul că încă unii suntem în zona de agresivitate, nu de asertivitate. O asumare a greșelii și măsuri corective asumate din partea domnului care era văzut ca factor declanșator, prin mesajul inițial pe care l-a dat”, a explicat Daniel David.
Andrei Caramitru: „De ce unii își iau croissant scump când așa de mulți nu au bani decât de merdenele?”
În opinia economistului Andrei Caramitru, această atitudine de ură din spațiul public îndreptată împotriva „Mița Biciclista” nu este deloc normală.
„De ce unii își iau croissant scump când așa de mulți nu au bani decât de merdenele? De ce există cluburi și terase de fițe unde o șampanie e 1000 de euro, când avem băbuțe care suferă de sărăcie? Să închidem deci terasele astea, huooo. De ce unii merg la școli bune și alții nu, și după aia sunt favorizați? De ce unii părinți au bani de meditații și alții nu? De ce nu e egalitate, adică domne, să fim absolut toți la fel, identici?”, a explicat Andrei Caramitru.
Consultantul susține că diferențele dintre oameni sunt inevitabile și că încercarea de a impune o egalitate absolută poate produce efecte contrare celor urmărite.
„Pentru că așa ceva nu există și nu a existat niciodată, nici în istorie, în vreun loc, vreodată, și nici măcar în triburile de babuini nu există, nu există în regnul animal nicăieri, și alea au o organizare ierarhică. Pentru că așa e realitatea. Așa funcționează lumea dintotdeauna și așa va funcționa întotdeauna. Există noroc sau ghinion, unde te naști în primul rând, bagaj genetic, e mai bine să fii înalt și frumos decât mic și urât, și mai bine să ai IQ mare decât IQ mic. Depinde și de capacitatea de efort pe care o ai, ce se întâmplă în jurul tău, te poți îmbolnăvi sau nu. Unii vor să fie șefi, alții nu, unii riscă mult, alții vor stabilitate. Sunt atâtea variabile. Deci repet, niciodată nu o să existe egalitate. Dacă e forțată, atunci o să ia tot niște porci ca aia din Ferma Animalelor a lui Orwell, care după îi pun pe toți în mizerie egală, dar porcii sunt mai egali decât celelalte animale, deci e mai rău. Terminați cu comunismele, cu marxismele. Dacă nu vă e bine, hai la muncă, la efort, să fie mai bine. Asta e tot. Și nu mai băliți după ce au alții, că oricât de mulți bani ai avea, o să fie mii și zeci de mii mai bogați oricum decât tine undeva. E stupid complet”, a explicat Andrei Caramitru.
Cum arăta Casa Mița Biciclista înainte să devină un loc exclusivist. A fost naționalizată de comuniști și a ajuns să găzduiască familii fără adăpostAmintim că totul a pornit de la un videoclip publicat de Edmond Niculușcă, activist și reprezentant al restaurantului Mița Biciclista. Filmarea a fost realizată în fața unei vechi patiserii din Piața Amzei, frecventată în special de elevi și studenți. În material, Niculușcă ironiza o parte dintre clienții patiseriei, în timp ce promova oferta localului pe care îl reprezintă.
„Toți cunoaștem tipul ăsta de om, e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la Nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză. Și nu îl judec. Cu margarină am crescut cu toții. Omul ăsta nu e singur pe lume, e o specie”, a explicat Niculușcă, înainte de a lăuda produsele restaurantului.
Materialul a provocat un adevărat val de reacții negative în mediul online, în timp ce mii de oameni au așteptat chiar și 2 ore la coadă pentru a cumpăra o merdenea de la „Nea Mihai”.




















































