Trump relansează proiectele oleoductelor controversate Keystone XL şi Dakota Access, sfindându-l pe Obama

Preşedintele american Donald Trump a relansat marţi proiectele de construcţie a conductelor controversate de petrol Keystone XL şi Dakota Access, pentru a extinde infrastructura energetică, în ciuda blocării acestora de Barack Obama în numele luptei împotriva schimbărilor climatice, scriu Reuters şi AFP.

După anunţarea retragerii din Acordului de liber schimb Asia-Pacific (TPP), fostul om de afaceri continuă să destrame metodic moştenirea predecesorului său democrat, aşa cum a promis să facă în campanie.

El a semnat o serie de decrete deschizând calea unei conducte de petrol controversată construită de către compania Energy Partners Transfer în Dakota de Nord, precum şi pentru Keystone XL.

Vorbind despre Keystone XL, Trump a declarat că rezultatul acestui proiect este condiţionat de renegocierea cu compania canadiană TransCanada. „Vom renegocia unii dintre termeni şi, în cazul în care ei doresc, vom vedea dacă această conductă poate fi construită”, a declarat el la semnarea documentelor în Biroul Oval.

Guvernul canadian a salutat decizia: „Suntem în favoarea Keystone şi cum toată lumea ştie partea canadiană a proiectului este deja aprobată”, a declarat Chrystia Freeland, ministrul de externe.

Producătorii de petrol din Canada şi Dakota de Nord ar urma să beneficieze de o cale mai rapidă pentru livrarea ţiţeiului către rafinăriile din coasta Golfului american. Dar a merge mai departe cu conductele ar marca o înfrângere amară pentru triburile native americane şi activiştii climatici, care au blocat cu succes proiectele anterioare şi au promis să lupte împotriva deciziilor prin acţiune în justiţie.

Dependenţă de importuri

Trump a desfăşurat campania prin promisiunile de a creşte producţia de energie internă. Înainte de a prelua biroul, el a spus că oleoductul Dakota ar trebui să fie finalizat şi că va revigora proiectul Keystone XL, care a fost respins în 2015 de către preşedintele Barack Obama.

Importurile de ţiţei din SUA au scăzut dramatic în ultimii ani, deoarece producţia internă a explodat, dar cel mai mare consumator de petrol din lume încă se bazează foarte mult pe importuri.

Chiar dacă Canada este deja cea mai mare sursă de importuri brute din SUA, creşterea fluxului din partea unui aliat apropiat este văzută la Washington ca o modalitate de a îmbunătăţi securitatea energetică a SUA.

Transcanada Corp a declarat că va trimite o cerere de autorizare pentru Keystone XL după ce Trump a semnat ordinul care îi dă voie companiei să reaplice. Aplicaţia va fi revizuită de către Departamentul de Stat al SUA, care are 60 de zile la dispoziţie să ajungă la o decizie.

Înfrângere pentru activiştii de mediu

Ordinele par a anula victoriile obţinute de protestatari în Dakota de Nord împotriva Energy Tranfer Partners, care aproape au finalizat construcţia liniei Dakota. În ciuda fazei avansate a proiectului, administraţia Obama a interzis companiei să construiască un tunel pe sub râul Missouri.

Protestatarii s-au adunat luni întregi pentru a manifesta faţă de planurile de trecere a unei conducte de 3,8 miliarde de dolari pe sub un lac din apropierea rezervaţiei Standing Rock Sioux, spunând că ea ameninţă resursele de apă şi sit-uri native americane.

„Astăzi, preşedintele Trump a ignorat vocile a milioane de americani şi a dat prioritate profiturilor pe termen scurt ale industriei de combustibili fosili, în defavoarea viitorului planetei noastre”, s-a plâns senatorul Bernie Sanders, fostul rival al lui Hillary Clinton.

Lung de 1900 km, dintre care 1400 în Statele Unite, proiectul Keystone XL îşi propune să transporte petrolul canadian din nisipurile bituminoase din Alberta (în Canada de Vest) către Nebraska (centrul SUA), de unde ar putea ajunge la rafinării americane din Golful Mexic.