Analiză Serviciile de informații americane evaluează reacția Iranului în cazul unei victorii unilaterale declarate de Donald Trump. O invazie terestră, mai puțin probabilă
0Serviciile de spionaj din Statele Unite studiază modul în care Teheranul ar putea răspunde dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral victoria în conflictul declanșat în urmă cu două luni. Războiul, care a provocat mii de victime, a devenit o povară politică semnificativă pentru Casa Albă, scrie Reuters.
Conform unor surse oficiale americane și a unei persoane familiarizate cu dosarul, comunitatea de informații analizează implicațiile unei potențiale retrageri a președintelui Trump dintr-un conflict care, în opinia unor consilieri, ar putea duce la pierderi electorale majore pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului.
Deși nu a fost luată o decizie finală, o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică internă asupra președintelui. Totuși, criticii avertizează că acest pas ar putea lăsa în urmă un Iran încurajat, capabil să își reconstruiască programele nucleare și balistice, amenințând astfel aliații regionali ai SUA.
Dilema victoriei pe teren și a celei diplomatice
Sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului cu Reuters, indică faptul că analizele anterioare au arătat reacții divergente ale liderilor iranieni. Dacă SUA declară victoria și își reduc prezența militară, Teheranul va interpreta, cel mai probabil, situația ca pe un succes propriu.
În cazul în care victoria este declarată, dar trupele rămân mobilizate, Iranul ar putea vedea gestul doar ca pe o tactică de negociere, fără a pune neapărat capăt ostilităților.
Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a precizat că SUA continuă negocierile, dar nu vor accepta „un acord nefavorabil”, subliniind că prioritatea rămâne securitatea națională și împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare.
Costuri politice ridicate pentru Donald Trump
Sondajele de opinie reflectă o nemulțumire profundă a publicului american față de acest război. Un sondaj recent Reuters/Ipsos arată că doar 26% dintre americani consideră că operațiunile militare merită costurile implicate și doar 25% cred că acest conflict a sporit siguranța Statelor Unite.
Președintele Trump ar fi, conform surselor, extrem de conștient de prețul politic pe care partidul său îl plătește. Mai mult, eforturile diplomatice de a redeschide Strâmtoarea Ormuz — o arteră vitală prin care trece 20% din petrolul mondial — au eșuat până în prezent, menținând prețurile la energie la un nivel ridicat.
Trump a decis să prelungească blocada în Strâmtoarea Ormuz pentru a asfixia economia iraniană
Preşedintele american Donald Trump le-a cerut colaboratorilor săi să se pregătească de ”o blocadă prelungită în Iran”, potrivit unor oficiali americani, dezvăluie The Wall Street Journal (WSJ).
Obiectivul acestei decizii - luată în sala de criză a Casei Albe în urma mai multor reuniuni - este asifixierea economiei iraniene prin luarea drept ţintă a veniturilor regimului iranian şi constrângerea acestuia la o ”capitulare nucleară” prin continuarea paralizării tuturor exporturilor de petrol, scrie ziarul american de afaceri.
Concret, această asfixiere presupune o blocare a exporturilor expedierilor către şi dinspre porturile iraniene.
Oficiali declară WSJ că Donald Trump consideră că alte eventuale opţiuni - o reluare a bombardamentelor sau retragerea din conflict - sunt mai riscante decât menţinerea blocadei.
Preşedintele american a luat această decizie în pofida consecinţelor asupra scumpirii carburanţilor, care-i scade popularitatea în Statele Unite, potrivit WSJ, şi care le întunecă republicanilor perspectiva în alegerile de la jumătate de mandat (midterms).
În pofida acestor riscuri politice, Donald Trump este convins că strategia sa a asfixierii va împinge Iranul către o ”stare de prăbuşire” , aşa cum a afirmat marţi într-o postare pe reţeaua sa Truth social.
Regimul iranian a opus rezistenţă în cele două luni de război, însă o agravare a dificultăţilor economice îl obligă, pentru a supravieţui, să obţină o ridiciare a sanţciunilor americane, comentează ziarul.
Rata inflaţiei atinge 70-112% la produsele alimentare, iar 40% din populaţie trăieşte în prezent sub pragul sărăciei. În pofida faptului că nu există o penurie în magazine, mulţi iranieni nu mai mânîncă în mod regulat carne.
Opțiunile militare rămân pe masă
În ciuda presiunii interne „enorme” pentru a încheia conflictul, opțiunile militare, inclusiv reluarea atacurilor aeriene, rămân oficial valabile. Totuși, analiștii notează că o invazie terestră pare acum mult mai puțin probabilă decât în urmă cu câteva săptămâni.
Între timp, pe teren, armata iraniană ar fi profitat de încetarea focului pentru a-și recupera și reamplasa echipamentele militare (drone, lansatoare de rachete și muniție) care au fost afectate de bombardamentele inițiale ale forțelor americano-israeliene. Acest fapt sugerează că o eventuală reluare a războiului la scară largă ar putea avea costuri tactice mult mai mari în prezent.
Se încarcă comentariile...
