Analiză Miza alegerilor din SUA pentru România. Cum ar putea fi afectat Bucureștiul dacă republicanii pierd Congresul

Donald Trump ar putea pierde sprijinul majorității din Congres după alegerile din 3 noiembrie, ceea ce ar îngreuna adoptarea unor măsuri economice și politice în ultimii doi ani ai mandatului său. Rezultatul scrutinului ar putea influența politica tarifară a Statelor Unite, investițiile internaționale, sprijinul pentru Ucraina și relațiile cu aliații europeni. Pentru România, mizele includ securitatea regională și viitorul unor investiții americane, în special în sectorul energetic. Doi analiști politici explică, pentru „Adevărul”, ce s-ar putea schimba la Washington și cât de mari ar putea fi efectele asupra economiei românești.

Alegerile din 3 noiembrie vor decide majoritatea din Congresul SUA Foto: Pixabay

Ce se decide la alegerile din 3 noiembrie

Pe 3 noiembrie, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 de senatori. În mai multe state vor avea loc și alegeri pentru funcția de guvernator, parlamentele locale și alte funcții publice. Miza principală este controlul Congresului, unde republicanii dețin în prezent majoritatea în ambele camere.

„Alegerile din 3 noiembrie au o miză fundamentală pentru că ele vor stabili raportul de forțe dintre puterea executivă și cea legislativă în ultimii doi ani ai actualului mandat prezidențial al lui Donald Trump”, declară pentru „Adevărul” analistul politic Cătălin Done.

Scrutinul reprezintă și un test al popularității președintelui. Nemulțumirile legate de politicile administrației pot influența votul pentru candidații republicani, în timp ce democrații încearcă să obțină majoritatea în cel puțin una dintre camere.

De partea republicanilor, principalii lideri din Congres sunt Mike Johnson, în Camera Reprezentanților, și John Thune, în Senat. Democrații sunt reprezentați de Hakeem Jeffries, respectiv Chuck Schumer, arată Done.

O eventuală victorie a democraților în Camera Reprezentanților ar permite intensificarea controlului parlamentar asupra administrației Trump, inclusiv prin anchete și audieri. Dacă republicanii pierd și majoritatea din Senat, președintele ar putea întâmpina dificultăți suplimentare la confirmarea unor numiri în administrație și în sistemul judiciar. „Practic, am putea asista la instalarea unei guvernări divizate, caracterizată prin competiție instituțională, negocieri dificile și o creștere a probabilității blocajelor legislative”, explică analistul.

George Jiglău, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai și analist politic, spune că scrutinul are și o miză care privește alegerile prezidențiale din 2028.

Mai exact, rezultatele obținute acum de senatori și guvernatori ar putea influența viitoarea competiție pentru desemnarea candidaților prezidențiali. Politicienii care își reconfirmă mandatele cu rezultate bune ar putea căpăta un avantaj înaintea alegerilor interne din cele două partide.

El amintește că scrutinul stabilește inclusiv condițiile în care Trump va colabora cu legislativul în a doua parte a mandatului.

„Dacă pierde și Camera, și Senatul, atunci lucrurile pentru Trump se complică foarte mult, pentru că nu e ca și cum nu va mai putea să facă nimic din ce ar propune el. Sunt acele executive orders pe care președintele american le poate da ca șef al executivului american. Dar Congresul dominat de democrați poate să-i pună multe bețe în roate lui Trump, exact așa cum a făcut în a doua parte a mandatului, după alegerile din 2018. Pot face anchete, pot face comisii, pot face audieri, pot să recurgă la impeachment”, explică pentru „Adevărul” George Jiglău.

Amintim că Donald Trump a fost vizat de două proceduri de impeachment în timpul primului său mandat. În ambele cazuri, Camera Reprezentanților a votat punerea sa sub acuzare, însă Senatul l-a achitat. Procedura permite Congresului să tragă la răspundere un președinte pentru fapte grave, dar punerea sub acuzare nu înseamnă automat demiterea. Pentru înlăturarea din funcție este necesară condamnarea de către Senat, cu votul a două treimi dintre senatorii prezenți.

O societate tot mai polarizată

Dincolo de lupta pentru majoritatea parlamentară, scrutinul are loc într-un climat politic tensionat.

Cătălin Done vorbește despre o polarizare identitară și afectivă, în care apartenența politică a devenit, pentru o parte importantă a populației, o componentă a identității sociale. Mai precis, spune el, diferențele dintre republicani și democrați nu mai privesc doar taxele, politicile sociale sau rolul statului, ci și felul în care cele două tabere înțeleg democrația, autoritatea și identitatea națională.

Analistul atrage atenția că societatea americană nu este împărțită în două grupuri omogene. Există diferențe importante între generații, categorii sociale, comunități urbane și rurale, dar și între grupurile etnice și religioase. Sistemul electoral poate însă amplifica antagonismele existente.

„O societate eterogenă ajunge să fie reprezentată politic prin două tabere care se percep reciproc din ce în ce mai mult ca adversari existențiali”, explică Cătălin Done.

Polarizarea societății americane este vizibilă și în discursul liderilor politici, consideră George Jiglău. „Percepția e clar formată că societatea americană este foarte polarizată, se vede chiar și din comportamentul celui de la vârf, de la Trump, începând cu felul în care vorbește despre o parte a societății americane care nu îl susține. Și se vede și dacă ne uităm la răspunsurile pe care le dau ceilalți, și politic, și la nivel de societate. Deci ostilitatea față de mesajele pe care le dă Trump, ele în sine fiind foarte agresive, se manifestă din ce în ce mai intens și aproape la fel de agresiv”, spune el.

Analistul oferă exemplul imigrației, una dintre temele care provoacă dispute între cele două partide: „Dacă Trump are o retorică agresivă, să spunem, față de imigranți, pe tema migrației, atunci candidații democraților vin cu mesaje cât mai prietenoase față de virtuțile imigrației pe care, până la urmă, a fost construită toată societatea americană, așa cum arată ea astăzi”.

Potrivit lui George Jiglău, sistemul electoral american, dominat de competiția dintre două mari partide, favorizează accentuarea acestor diferențe. Frecvența alegerilor întreține confruntarea politică, fiecare tabără prezentând-o pe cealaltă drept o amenințare la adresa societății americane.

Ar putea Donald Trump să obțină un al treilea mandat?

Donald Trump a adus în repetate rânduri în discuție posibilitatea de a rămâne la Casa Albă și după 2028, deși Constituția americană limitează la două numărul mandatelor pentru care o persoană poate fi aleasă președinte.

„Donald Trump a ajuns să exprime unele idei fanteziste de o gravitate extremă. Din punct de vedere constituțional, un al treilea mandat prezidențial pentru Donald Trump este imposibil. Al 22-lea Amendament al Constituției americane, ratificat în 1951, stipulează explicit că nicio persoană nu poate fi aleasă în funcția de președinte de mai mult de două ori. Amendamentul a fost adoptat în urma experienței președintelui Franklin D. Roosevelt, care fusese ales de patru ori, întrerupând tradiția informală instituită de George Washington”, continuă Cătălin Done.

În dezbaterea publică americană au apărut și scenarii prin care Trump ar putea încerca să revină la conducerea țării fără să candideze direct pentru funcția de președinte.

„Există, într-adevăr, anumite speculații juridice privind posibilitatea unei interpretări restrictive a amendamentului, pornind de la distincția dintre a fi ales președinte și a exercita funcția prezidențială prin succesiune. Una dintre ipotezele vehiculate a fost aceea a unei candidaturi a lui JD Vance la președinție, cu Trump într-o funcție de vicepreședinte, urmată de o eventuală demisie a primului”, mai spune el.

Cătălin Done subliniază că nici această variantă nu ar putea ocoli cu ușurință prevederile constituționale: „Această interpretare întâmpină însă obstacole constituționale majore, inclusiv prin raportare la al 12-lea Amendament, care restricționează eligibilitatea pentru funcția de vicepreședinte a persoanelor neeligibile constituțional pentru președinție. În plus, modificarea propriu-zisă a Constituției ar necesita o majoritate de două treimi în ambele camere ale Congresului și ratificarea de către trei pătrimi dintre state. Un asemenea consens este, în condițiile actuale, foarte greu de imaginat.”

Dincolo de dezbaterea juridică, declarațiile lui Trump au și o miză pentru viitorul Partidului Republican. „Acestea pot fi interpretate ca o formă de menținere a mobilizării propriului electorat, dar și ca o strategie de prelungire a influenței sale asupra Partidului Republican și asupra succesiunii politice din 2028”, punctează analistul.

Cătălin Done analizează această strategie și din perspectiva relației dintre liderii politici și susținătorii lor. „Există aici un element interesant din perspectiva antropologiei politice - personalizarea puterii și transformarea liderului într-un simbol al unei comunități politice. În acest tip de relație, loialitatea față de lider poate deveni mai importantă decât adeziunea la un program politic sau la o doctrină instituțională”, lămurește el.

În opinia sa, discuția despre un al treilea mandat are implicații care depășesc viitorul politic al lui Donald Trump: „Prin urmare, chiar dacă un al treilea mandat este blocat de ordinea constituțională, dezbaterea despre posibilitatea lui are o semnificație instituțională reală. Ea testează limitele acceptabilității politice, raportul dintre autoritatea personală și autoritatea constituțională și capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor exercitate de liderii politici.”

Și George Jiglău consideră că șansele unui al treilea mandat pentru Donald Trump sunt foarte mici. „Am observat că în ultimele luni nu prea a mai răzbătut narativul ăsta. Poate mi-a scăpat mie, dar cred că nu se mai spune lucrul ăsta așa, în gura mare, cum era imediat după alegerile din 2024. Și cred că sunt mai multe motive pentru asta. În primul rând, ar fi foarte greu de formalizat o astfel de modificare care să permită președintelui un al treilea mandat. Deci trebuie amendată Constituția”, explică acesta.

Dincolo de obstacolele constituționale, analistul pune în discuție și nivelul de susținere de care se bucură președintele american.

„Trump însuși, mă rog, așa cum e el, dar cred că conștientizează că nivelul lui de sprijin popular e mai redus decât a fost oricând. Dar nu e vorba doar de lipsă de simpatie, este de-a dreptul ostilitate de partea cealaltă, apropo de polarizare. [...] Iar ca să împingi într-o formă sau alta, așa, pur ipotetic, nu prin mecanisme politice formale, constituționale, ci prin forță populară, să zicem, o mișcare dintr-asta, cu un al treilea mandat, ai avea nevoie de un sprijin popular mai amplu sau, în orice caz, de mult mai puțină ostilitate care să se manifeste concret, comparativ cu situația în care se află el acum”, adaugă el.

În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028, George Jiglău vorbește și despre rolul pe care Trump l-ar putea avea în desemnarea viitorului candidat republican: „Probabil că, oricum, candidatul republicanilor în 2028, dincolo de alegerile interne din partid, va fi acela pe care Trump își pune mâna binecuvântătoare cumva și spune: «El este cel care va duce, practic, el va fi un al treilea mandat al meu», dar probabil va fi o formulare de genul ăsta, care să rezoneze cât mai bine cu baza electorală MAGA.”

George Jiglău consideră că actualul vicepreședinte JD Vance ar putea fi unul dintre candidații republicani la alegerile prezidențiale din 2028. Totuși, în urma alegerilor din 3 noiembrie, ar putea apărea și alți potențiali candidați, în special dintre senatorii și guvernatorii republicani care obțin rezultate bune. În opinia analistului, aceștia ar putea reprezenta o alternativă la politicienii apropiați de Donald Trump.

Ce se poate schimba pentru România și NATO

O eventuală schimbare a majorității din Congresul american ar putea influența nu doar politica internă a Statelor Unite, ci și relațiile cu aliații europeni, finanțarea sprijinului pentru Ucraina și deciziile privind securitatea NATO. Pentru România, aflată la granița estică a Alianței, întrebarea este dacă rezultatul alegerilor din 3 noiembrie va aduce schimbări concrete în relația cu Washingtonul.

Cătălin Done consideră că relația dintre Statele Unite și Europa traversează o perioadă de redefinire. Administrația Trump insistă asupra creșterii contribuțiilor europene la apărare, iar controlul Congresului poate influența adoptarea bugetelor și finanțarea unor angajamente externe. O majoritate democrată ar putea exercita un control mai puternic asupra administrației, fără ca acest lucru să însemne automat revenirea la politica externă americană dinaintea celui de-al doilea mandat al lui Trump.

„România trebuie să privească aceste alegeri nu doar ca pe un eveniment politic american, ci ca pe un moment care poate modifica parametrii de funcționare ai securității regionale”, avertizează Cătălin Done.

În opinia specialistului, Bucureștiul trebuie să continue consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dar și să participe la dezvoltarea capacităților europene de apărare. O asemenea abordare ar reduce dependența securității regionale de schimbările politice de la Washington.

„Acum, eu nu cred că aceste alegeri au un impact atât de mare la un nivel, hai să spunem, macro, în relațiile între România și americani, nici economic, nici politic și nici de securitate”, este de părere George Jiglău.

El consideră că România a încercat să păstreze relații bune cu administrația Trump, fără să se îndepărteze de partenerii europeni sau de Ucraina. În acest context, poziționarea președintelui Nicușor Dan poate părea uneori ambiguă, dar analistul apreciază că tocmai această abordare îi permite Bucureștiului să mențină dialogul cu tabere politice diferite.

„În această zonă de, s-o numim, ambiguitate, cred că putem, în contextul actual, să o interpretăm mai degrabă pozitiv. Dacă se schimbă ceva semnificativ, fie acum, fie în 2028, în administrația americană, nu cred că România este pe poziții de adversitate cu oricine ar putea să conducă sau să aibă influență la vârful administrației americane”, adaugă acesta.

Relațiile dintre cele două țări nu se limitează însă la contactele dintre președinți. România colaborează cu instituțiile americane, cu reprezentanții diplomatici și cu membri ai Congresului, inclusiv în domeniul apărării și al securității.

„Politica externă americană se poartă și prin alte canale decât cele directe și personale, cu președintele, adică prin Departamentul de Stat, evident, unde iarăși România a avut o relație destul de bună”, explică George Jiglău.

În privința relațiilor dintre Washington și capitalele europene, acesta consideră că dificultățile actuale sunt prea profunde pentru a fi rezolvate prin simpla schimbare a majorității parlamentare. Alegerile prezidențiale americane din 2028 ar putea avea o importanță mai mare pentru direcția politicii externe a Statelor Unite, dar nici atunci statele europene nu ar trebui să își condiționeze strategiile economice și de securitate de rezultatul unui singur scrutin.

Tarifele vamale și economia globală

Dincolo de relațiile diplomatice și de securitate, rezultatul alegerilor din 3 noiembrie ar putea influența și politica comercială a Statelor Unite, cu efecte asupra companiilor și investițiilor din întreaga lume. Una dintre principalele mize este viitorul tarifelor vamale folosite de administrația Trump în relațiile cu partenerii comerciali.

Cătălin Done explică faptul că taxele asupra importurilor au devenit un instrument de negociere geopolitică, ale cărui efecte depășesc comerțul dintre Statele Unite și țările vizate. Companiile care depind de furnizori internaționali trebuie să ia în calcul costuri suplimentare, posibile schimbări ale rutelor comerciale și riscul modificării regulilor în timpul derulării unor investiții.

În februarie 2026, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea privind competențele economice în situații de urgență, nu îi conferă președintelui autoritatea de a introduce tarife vamale în baza acesteia. Hotărârea a invalidat tarifele instituite în temeiul legii respective, fără să elimine posibilitatea administrației de a recurge la alte instrumente legale pentru taxarea importurilor.

Prin urmare, chiar dacă democrații ar obține majoritatea în Congres, taxele vamale nu ar dispărea automat. Parlamentarii ar putea însă să intensifice controlul asupra politicii comerciale a administrației și să încerce modificarea cadrului legislativ. „Pentru economia globală, problema centrală este predictibilitatea”, subliniază Cătălin Done.

Pentru companiile internaționale, incertitudinea poate conta la fel de mult ca nivelul efectiv al taxelor. Atunci când nu știu ce tarife vor fi aplicate peste câteva luni, firmele pot amâna investiții, pot renegocia contracte sau pot căuta furnizori în alte țări, mai spune acesta. Aceste decizii pot afecta inclusiv economii care nu sunt vizate direct de măsurile comerciale americane, dar care fac parte din aceleași lanțuri de producție și aprovizionare.

Investițiile americane în România și semnele de întrebare din energie

În România, efectele unei eventuale schimbări de majoritate în Congres s-ar putea resimți diferit de la un sector economic la altul. George Jiglău nu se așteaptă ca investițiile americane deja consolidate să fie afectate semnificativ de rezultatul alegerilor din 3 noiembrie, dar atrage atenția asupra unor proiecte energetice în care relațiile politice ar putea avea o influență mai mare.

„Este un partener important și care s-a ancorat destul de bine. Nu cred că acești investitori sunt în ipostaza de a se lua și a se duce dacă se schimbă administrația sau controlul politic la Washington sau chiar dacă, la un moment dat, asistăm la vreo schimbare semnificativă la noi. Cred că funcționează și niște considerente economice sau de funcționalitate a statului român, pe zona fiscală sau pe alte lucruri care atrag sau îndepărtează oameni de afaceri în general”, consideră acesta.

Analistul menționează industria auto și sectorul IT printre domeniile în care capitalul american este prezent în România. Unele investiții sunt realizate și prin intermediul unor companii înregistrate în alte state europene, ceea ce face mai dificilă evaluarea întregii prezențe economice americane.

Situația ar putea fi însă diferită în cazul unor proiecte din domeniul energiei nucleare. Specialistul ridică semne de întrebare în privința investițiilor în reactoare modulare de mici dimensiuni, în special în legătură cu transparența proiectelor, evaluarea riscurilor tehnice și de mediu și influența relațiilor politice asupra promovării lor: „Aceste mini-reactoare, cum au fost ele numite, sunt niște investiții care ridică niște semne de întrebare, să spunem așa, și care au fost facilitate sau construite pe niște considerente extrem de politice și extrem de direct legate de zona MAGA.”

În acest context, George Jiglău vorbește despre posibile legături între anumite interese economice și persoane apropiate administrației Trump. El precizează însă că o parte dintre informațiile privind aceste relații rămân insuficient documentate, astfel că eventualele influențe politice asupra investițiilor nu pot fi considerate demonstrate.

„S-ar putea să fie afectate negativ aceste investiții, dar poate că nu-i neapărat un lucru rău, până ne mai lămurim un pic și cu oamenii de afaceri de la noi, și cu cei care susțin, din Statele Unite, și cu interesele, noi spunem, ale statului american”, punctează el.

De aici rezultă și o distincție importantă pentru economia românească: o schimbare politică la Washington nu ar determina automat retragerea capitalului american, dar ar putea influența proiectele care depind într-o măsură mai mare de susținerea unor cercuri politice, conform spuselor sale.

„Poate că prima mea afirmație legată de absența unui impact considerabil e contrazisă de a doua mea afirmație, că sunt un anumit tip de investiții americane care depind foarte mult de cine conduce acolo. Dar, sigur, asta urmează să mai vedem în perioada următoare”, crede George Jiglău.