Declarații exagerate și jumătăți de adevăr: cât de reale sunt afirmațiile lui Trump în Parlamentul Israelului

0
0
Publicat:

Luni, 13 octombrie, președintele Donald Trump a susținut un discurs în plenul Knessetului, fiind al patrulea președinte american care se adresează în fața Parlamentului Israelian.

Donald Trump, în plenul Knessetului/FOTO: Profimedia
Donald Trump, în plenul Knessetului/FOTO: Profimedia

Vizita sa a avut loc pe fondul acordului de încetare a focului între Israel și Hamas și a eliberării iminente a ostaticilor reținuți de gruparea teroristă. După eveniment, jurnaliștii de la Al Jazeera au verificat veridicitatea declarațiilor președintelui SUA.

Trump „a încheiat opt războaie în opt luni”

Deși acordul semnat luni, negociat cu sprijinul SUA, Qatarului, Egiptului și Turciei, reprezintă un moment de referință într-un conflict care durează de zeci de ani, afirmația sa repetată că ar fi rezolvat opt războaie este o exagerare, spun jurnaliștii.

Trump a avut un rol în încetările de foc care au redus recent tensiunile dintre Israel și Iran, India și Pakistan, precum și Armenia și Azerbaidjan. Însă acestea au fost în mare parte acorduri treptate, iar unii lideri contestă amploarea implicării sale.

Pacea nu s-a menținut în alte conflicte. SUA au fost implicate într-un acord de pace temporar între Republica Democratică Congo și Rwanda, dar violențele din regiune au continuat, sute de civili fiind uciși de la semnarea acordului din iunie.

După ce Trump a intermediat o înțelegere între Cambodgia și Thailanda, cele două țări s-au acuzat reciproc de încălcări ale încetării focului, ceea ce a dus la ciocniri violente.

„Am lansat 14 bombe asupra instalațiilor nucleare-cheie ale Iranului, distrugându-le complet, așa cum am spus de la început. Acest lucru a fost confirmat”

Potrivit publicației, este imposibil de aflat dacă „Operațiunea Midnight Hammer”, în cadrul căreia SUA au bombardat în iunie trei instalații nucleare iraniene a reușit să „distrugă complet” aceste situri, deoarece informațiile serviciilor secrete americane și ale aliaților nu sunt publice.

La peste trei luni după atacul SUA asupra sitului nuclear subteran Fordow, nu este clar cât de mari au fost pagubele provocate de bombe. Oficialii nu au publicat o evaluare definitivă a distrugerilor.

O analiză din 20 august a The New York Times a concluzionat că evaluările ulterioare indică o probabilitate tot mai mare ca atacul să fi provocat pagube semnificative. Totuși, publicația a subliniat că „având atâtea variabile – și atâtea necunoscute – ar putea fi imposibil de stabilit cu certitudine deplină”.

„Acordul nuclear cu Iranul s-a dovedit a fi un dezastru”

Trump omite faptul că Iranul a respectat în mare parte acordul nuclear din 2015, prin care s-a angajat să nu urmărească obținerea armelor nucleare și să permită monitorizarea permanentă a respectării angajamentelor, în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Acordul urma să expire după o perioadă cuprinsă între 10 și 25 de ani.

Trump a retras SUA din acord în 2018 și nu a renegociat un nou tratat, deși promisese acest lucru.

După retragerea SUA din acord, Washingtonul a impus noi sancțiuni economice asupra Iranului pentru programul său nuclear, iar Teheranul a redus gradul de conformare față de termenii pactului.

Sub administrațiile Obama și Biden, spune Trump, „a existat o ură față de Israel, o ură absolută”

Cei doi președinți democrați au avut relații oarecum tensionate cu Benjamin Netanyahu, care a cultivat adesea relații mai apropiate cu liderii republicani americani. Totuși, în timpul mandatelor lor, SUA au continuat să sprijine politica externă și armata Israelului.

Osamah Khalil, profesor de istorie la Universitatea Syracuse și expert în Orientul Mijlociu modern, a declarat că este fals că Obama sau Biden „ar fi avut o animozitate personală față de Israel, mai ales Biden”.

„De fapt, ambele administrații au supervizat creșteri ale asistenței militare americane și ale cooperării cu Israelul”, a spus Khalil. „În 2016, Obama a semnat cel mai mare pachet de ajutor militar din istoria SUA.”

În acel an, SUA și Israelul au semnat un memorandum de înțelegere pe 10 ani, în valoare de 38 de miliarde de dolari, care viza modernizarea flotei aeriene israeliene și menținerea sistemului național de apărare antirachetă.

Finanțarea militară pentru Israel a continuat și sub Biden. În cei doi ani de la 7 octombrie 2023, guvernul american a cheltuit 21,7 miliarde de dolari pentru ajutor militar acordat Israelului.

Obama și Biden „nu au făcut nimic cu acest document incredibil, Acordurile Abraham”

Mandatul lui Obama s-a încheiat cu ani înainte ca Acordurile Abraham să fie semnate.

Acordul din 2020, în timpul primului mandat al lui Trump, a reunit liderii Israelului, Emiratelor Arabe Unite, Bahrainului, Sudanului și Marocului. Țările au convenit să stabilească relații diplomatice și economice cu Israelul, să prevină ostilitățile și să încurajeze turismul și comerțul.

Administrația Biden a încercat să atragă Arabia Saudită în acord, însă aceste eforturi au stagnat după atacurile conduse de Hamas din 7 octombrie 2023, care au declanșat războiul devastator al Israelului în Gaza. O comisie de anchetă a ONU a calificat acțiunile Israelului în Gaza drept genocid.

În timpul acestui război, Israelul a ucis peste 68.000 de palestinieni – mai mult de jumătate dintre ei femei și copii – și a distrus 92% din toate clădirile rezidențiale din Gaza, unde locuiesc 2,3 milioane de oameni.

SUA

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite