Exclusiv De ce a pierdut Kamala Harris alegerile în SUA. „Nu a mobilizat America profundă. Trump are acest efect devastator”
0Kamala Harris a reușit să mobilizeze electoratul educat din marile orașe și pe cel etnocultural, însă „America profundă” nu a fost convinsă. Abordarea problemelor economice, imigrația, și progresismul exagerat au fost principalele minusuri ale democraților, explică profesorul Sergiu Mișcoiu.
Toate secțiile de votare din SUA s-au închis miercuri la 8.00, ora României. Deși rezultatele nu sunt finale, republicanii conduc în cursa prezidențială, dar și în ambele camere legislative, Camera Reprezentanţilor şi Senat.
Cursa prezidențială din SUA înclină în favoarea lui Donald Trump, iar harta electorală seamănă mai degrabă cu cea din 2016, când republicanul a câștigat, decât cu cea din 2020, când a pierdut în fața lui Joe Biden.
Analistul de politică internațională Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și membru permanent al Institutului de Studii Politice al Universității Paris-Est explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce au pierdut alegerile Kamala Harris și Partidul Democrat, care au fost greșelile făcute de democrați și speculate de republicani, astfel încât să le asigure o victorie pe toată linia: președinție și congres.
„Nu au convins America profundă”
Adevărul: De ce a pierdut Kamala Harris și Partidul Democrat alegerile în SUA?
Sergiu Mișcoiu: Lucrurile sunt destul de simple. Votul a fost bazat pe subiecte de politică internă și tabăra democrată nu a reușit să mobilizeze electoratul pe care spera că îl mobilizează prin nominalizarea lui Tim Walz drept candidat la vicepreședinție.
Calcul a fost că doamna Harris va aduce electoratul minorităților etnoculturale, religioase, electoratul educat, electoratul progresist american din marile orașe, ceea ce s-a întâmplat, desigur, însă acest electorat nu este un electorat majoritar în Statele Unite ale Americii și mai ales nu este un electorat majoritar în statele cheie care decid președintele Americii de fiecare dată.
Și atunci a fost nominalizat Tim Walz, așa cum ne amintim, pentru ca acesta să mobilizeze acel tip de electorat pe care nu reușește Kamala Harris să-l mobilizeze, și anume electoratul de origine europeană și anglosaxonă, rural sau semi-rural, „America profundă”.
Sigur că acolo republicanii au întâietate, însă democrații au avut o implantare teritorială destul de importantă - în special în așa-numita rust belt, în statele dezindustrializate - prin programe de protecție socială și se spera că, având în vedere compatibilitatea profilului lui Walz, că el va trage după el aceste state.
Acest lucru nu s-a întâmplat, rezultatele sunt foarte proaste în aceste zone pentru democrați și, desigur trebuie o analiză mai aprofundată cu privire la motivele pentru care au pierdut în rândurile acestui tip de electorat și de ce Kamala Harris nu a reușit, de exemplu, în Pennsylvania și în statele limitrofe să obțină rezultate nici măcar apropiate de cele obținute de Joe Biden.
Trebuie o analiză mai aprofundată, dar în orice caz explicația de acolo vine din faptul că pe subiecte de politică internă vitale, precum insecuritate, migrație, garantarea veniturilor și o politică protecționistă, democrații nu au reușit deloc să comunice și să performeze și nu au reușit să-și mobilizeze în felul acesta acele părți, acea subcomponentă a societății americane care ar fi generat victoria.
Cred că aceste alegeri din perspectiva aceasta seamănă mai degrabă cu cele din 2016 decât cu cele din 2020.
„Mandatul lui Biden a cântărit ca o ghiulea de piciorul Kamalei Harris”
Apropo de ultimele alegeri din 2020, când Donald Trump a pierdut alegerile pe fondul unei situații economice precare cauzate de pandemia de Covid, acum, în 2024, situația ar trebui să fie mult mai bună pentru economia americană. Care sunt, de fapt, nemulțumirile americanilor?
Avem inflație care a venit cu creșterea prețurilor. Avem de asemenea zone în care tocmai mobilizarea a funcționat prost. De exemplu în zona aceasta a fermierilor care beneficiau de o serie de subvenții, beneficiază în continuare de ele, însă aceste subvenții nu mai sunt capabile să acopere veniturile care existau anterior și deci puterea de cumpărare a scăzut.
De asemenea, sunt performanțe economice la nivel macro, dar care aduc profituri pentru un anumit segment al populației americane și care nu au un impact vizibil într-o altă parte a populației americane.
Pentru statele europene în general, dacă luăm Germania sau state de dimensiuni mai mici, Olanda sau Polonia, România, observăm că atunci când din punct de vedere al balanței comerciale, lucrurile merg bine și când economia crește, această creștere se repercutează într-o manieră mult mai omogenă la nivelul populației.
În Statele Unite, polarizarea aceasta și caracterul confederal al statului face ca segmentele de populație să fie afectate foarte diferit de, de exemplu, o performanță economică mai bună globală a Americii. Și în diverse zone, state, regiuni, să existe chiar efecte negative legate de delocalizări, de concentrarea resurselor pentru creșterea profiturilor, care să aibă un impact și un cost economic.
Cred că, una peste alta, democrații nu au mers la firul ierbii, nu au mers până la capăt cu încercarea aceasta de a-i convinge pe americani de pertinența mandatului lui Biden. Mandatul lui Biden a cântărit ca o ghiulea de piciorul Kamalei Harris. Aceasta nu a făcut deloc efortul de a se distanța măcar, chiar înțelegându-se cu Joe Biden, tocmai pentru a nu moșteni din procentele de neîncredere ale lui Biden. Nu a existat niciun fel de înțelegere în acest sens, deci nu au fost suficient de pragmatici pentru a juca un pic rolul acesta de distanțare, mai ales pe anumite teme față de Biden și acest lucru a costat destul de mult.
„Problema insecurității trebuia luată de coarne de către democrați”
Al doilea mare subiect de dezbatere a fost imigrația și aici vreau să vă întreb ce greșeli au făcut democrații, de ce au insistat pe lăsarea liberă a imigranților?
Republicanii moderați au avut întotdeauna o politică restrictivă față de migrație Așa cum am văzut, în tabăra lui Trump au existat excese, inclusiv excese verbale, extrem de violente la limita rasismului, fascismului. Există multe derapaje care pur și simplu nu sunt acceptabile. Și pe de o parte putem să înțelegem de ce un politician care simte că moral trebuie să se exprime, este oripilat de faptul că are în fața sa un adversar care merge pe linia aceasta călcând în picioare orice fel de principii pe care politica le impune și mai ales această obligație de a fi rezervat și civilizat cu cei care compun națiunea americană în sens larg.
Pe de altă parte, democrații au introdus la rândul lor în statele pe care le conduc o serie de măsuri restrictive privind migrația, însă acestea nu au fost prezentate într-o manieră destul de convingătoare. Și în același timp, cumva, Trump a reușit să răstălmăcească realitatea din teren, arătând că există această luptă între republicanii conștienți de nevoia de a te apăra și democrați care nu sunt conștienți de asta.
Cred că în privința imigrației nu au comunicat bine democrații, dar au făcut destul de multe, nu cu mult mai puține față de ceea ce au făcut republicanii. Aici a fost o altă greșeală a campaniei democrate.
După cum, și mai mare greșeală a campaniei democrate a fost chestiunea securității și mai des cuplarea aceasta între emigrație și insecuritate. Republicanii s-au arătat extrem de fermi, începând cu Trump. Răspunsul democraților a fost unul foarte ezitant, clivajele din interiorul Partidului Democrat au reieșit la suprafață între cei care sunt pentru depenalizare, sunt preocupați mai degrabă de, nu știu, situația persoanelor încarcerate și condițiile din mediul carceral american, care desigur sunt teribile, și aici e o discuție foarte lungă, și față de cei care erau pe o linie mai apropiată de republicani, spunând că dacă vrem să câștigăm alegerile, trebuie să fim destul de fermi în ceea ce privește insecuritatea și să arătăm că insecuritatea este o problemă reală cu care se confruntă mulți americani.
De obicei, și aici este o problemă mai generală a stângii din întreaga lume, de multe ori stânga pierde alegerile pe teme securitare, pentru că nu este capabilă neapărat să ia măsuri, ci mai ales nu este capabilă să comunice aceste măsuri, tocmai de teama aceasta iluzorie de altfel că vor pierde voturile imigranților.
Acum trebuie să ne gândim ce imigrant naturalizat american, deci care votează, este de acord cu menținerea unui mediu de insecuritate în țara sa? Nimeni, practic. Deci problema insecurității este una importantă care trebuia luată de coarne, să spunem așa, de către democrați, dar aceștia s-au ferit să facă acest lucru din motive diverse, să spunem, și acest gest i-a costat mult în aceste alegeri.
Trump are acest efect devastator asupra societății americane
De ce credeți că electoratul american nu l-a sancționat, sau cel puțin așa pare din rezultatul alegerilor, pe Trump pentru acele declarații foarte dure la adresa minorităților?
Minoritățile l-au sancționat, dar majoritatea a fost indiferentă, e adevărat, și aici avem o problemă legată de modul în care a involuat societatea americană din perspectiva aceasta a civilității și a respectului față de toleranță, democrație, drepturile omului, incluziune și așa mai departe.
Trump a avut și are în continuare acest efect devastator asupra societății americane și anume acela de a permite să fie spus orice ai avea de spus fără să te gândești ce efect are asupra celui căruia îi spui acest lucru.
Mai mult, multe dintre declarațiile lui Trump și ale oamenilor din jurul lui Trump ar putea trece într-o societate europeană, de exemplu, ca fiind acte de discriminare pedepsite cu amendă penală sau chiar cu închisoarea.
Deci, suntem într-o altă paradigmă. În Statele Unite, care își asumă o libertate inclusiv în ceea ce privește exprimarea dusă până la ultima consecință, Trump a reușit să creeze acest mediu în care indivizii sunt practic liberi și chiar împinși înainte să dea frâul liber tuturor puseurilor pe care le au și în felul acesta violența în discursul public a devenit generalizată.
Astfel, aceste derive ale discursului trumpist nu au mai fost atât de șocante, ele au rămas extrem de șocante văzute din exterior, văzute din tabăra democrată, mai ales de către minorități. Însă, într-o bună parte a societății americane, deja, din păcate, acest tip de discurs a devenit unul normalizat, banalizat.
Și atunci, sancțiunea electoratului propriu al republicanilor a fost foarte, foarte slabă. Adică, au existat republicani care nu l-au votat pe Trump, însă acest lucru a fost extrem de marginal și, în general, într-o zonă mai degrabă a elitelor republicane care s-au întors împotriva lui Trump. De exemplu, fostul guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger, dacă ne amintim, un republican convins care, pur și simplu din motive, sunt absolut convins, legate de propriile sale convingeri, a considerat că este totuși inacceptabil să ajungă să-l voteze pe Trump.
Acest discurs xenofob al lui Trump a venit ca răspuns la o problemă artificială a societății americane legate de imigrație sau republicanul a speculat o frustrare în creștere în societate?
Nu cred că avem niciodată o situație în care o problemă este pur artificială sau pur naturală. Cred că este întotdeauna o intersecție între o preocupare reală care există în interiorul populației și căreia trebuie să i se răspundă cu atât mai repede, cu atât mai bine, ceea ce nu prea s-a întâmplat în societatea americana. Pe de altă parte, avem un discurs care este desigur unul populist, naționalist, plin de ură, plin de idei revanșarde, care vine perfect să se potrivească acestei realități. La intersecția dintre cele două practic întâlnim această stare convergență care generează până la urmă mobilizarea electorală.
„Vedem o involuție puternică a societății americane”
A fost de asemenea o dezbatere foarte interesată despre avort și vedem din nou că societatea americană nu a sancționat decizia prin care statele pot interzice avortul. Nu mai este interesantă societatea americană de acest tip de libertate individuală considerat esențial în majoritatea societăților democratice?
Da, vedem și aici o involuție puternică a societății americane care trebuie menționată ca atare, de la statul care apără drepturile omului, democrația, libertățile, până la starea actuală în care, prin intermediul acestei transformări din ultimele două decenii și în special din ultimii zece ani, indivizii se preocupă de propriile lor probleme strict și atunci problema avorturilor, din păcate, devine una tratată egoist. Interesul bărbaților pentru problema avortului a scăzut extrem de mult și a rămas de interes doar pentru femeile care, din diverse motive, își închipuie că ar putea să fie parte a unei situații în care ar trebui să-și pună problema să avorteze.
Deci, practic, cercetările arată faptul că conștiința publică a început să se reducă pe temele generale de societate, să se reducă până la stadiul la care fiecare se preocupă de propria lui situație. Și atunci, sigur că avortul sensibilizează prea puțin femeile care nu ar avorta din motive ideologice, femeile care nu mai sunt la vârsta la care să-și pună problema că vor avorta și, evident, o mare parte a bărbaților care nu se simt deloc priviți de această problemă.
„Neutralizarea pronumelor pare venită dintr-o zonă pur wokistă și care vorbește unui număr foarte mic de alegători”
De asemenea, vreau să vorbim un pic despre progresismul candidatului democrat. Cât de mult a contat acesta? Există o supra-saturare a alegătorilor față de progresismul acesta promovat de democrați?
Cu siguranță a contat în direcția în care ceea ce nu trebuia să facă Kamala Harris și tabăra democrată au făcut neînvățând din greșelile anterioare, și anume că aceste teme care provoacă o foarte mare polarizare în interiorul societății trebuie cu totul evitate.
Trebuie, de asemenea, să se înceapă cu rezolvarea problemelor de bază. Vedeți, problema avortului este incomensurabil mai importantă decât cea a neutralizării pronumelor care pare venită dintr-o zonă pur wokistă și care vorbește unui număr foarte mic, nu doar de alegători în general, dar chiar de alegători democrați.
Și aceste elemente au fost speculate într-o manieră sigur grotescă, exagerată, dar speculate de către tabăra republicană. Nu trebuia să se permită așa ceva, pentru că trebuia să existe poziții tranșante, arătând că există o ierarhie a nevoilor și în această ierarhie, neutralizarea pronumelor sau alte elemente de tip război cultural contemporan a unor minorități ar trebui să fie cumva puse într-o zonă mult secundară și să nu ne ocupăm de ele acum. Punct.
„Trump are propriile sale relații cu anumite zone ale complexului militar industrial american”
Cum au abordat democrații relațiile internaționale. Există o saturație generală în populația americană cu privire la implicarea SUA în Europa și în alte părți ale lumii?
Sunt diferențe în sensul în care alegătorii lui Trump, desigur, sunt mult mai prudenți în ceea ce privește implicarea internațională a Statelor Unite și nu și-o mai doresc.
De asemenea, există diferențe mari între populație educată, urbană, care înțelege faptul că America este o putere globală și inclusiv sănătatea sa economică depinde de capacitatea ei de a fi prezentă în diverse zone ale lumii, apărându-și interesele și apărând interesele aliaților Americii, respectiv populația mai puțin educată și în special din mediul mic urban și rural, care este foarte puțin interesată de această problemă și care consideră până la urmă că SUA trebuie să se întoarcă înspre ele însăle, așa cum s-a întâmplat de multe ori în istoria SUA, plecând de la faimoasa doctrină Monroe din prima parte a secolului al XIX-lea. Între aceste două Americi există un hiatus care devine din ce în ce mai puțin conciliabil și sigur Trump a speculat și politica externă, deși aceasta nu a jucat un rol foarte important în alegeri, arătând că tabăra democrată continuă aventurile păguboase pentru Statele Unite.
Replica democraților a fost relativ palidă și acest lucru s-a văzut la urme.
Și a câștigat ideea „să nu mai dăm bani la Ucraina, mai bine să lăsăm banii acasă”?
Asta pare că se întâmplă, însă în practică nu știu dacă se va întâmpla astfel. Donald Trump are propriile sale relații cu anumite zone ale complexului militar industrial american, care produc armament care trebuie consumat în diverse teatre de operațiuni. Așa că va rămâne de văzut ce se va întâmplă în Ucraina. Nu sunt deloc convins că Trump va lua o decizie tranșantă imediat în această situație.
Se încarcă comentariile...
