Efectul Trump la Casa Albă pentru România. „Decidenții români nu ar trebui să stea liniștiți, pentru Moldova ar putea fi fatal”
0Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar însemna „gaz pe foc” pentru stabilitatea securității globale, care este deja foarte fragilă, iar impactul asupra securității României ar fi major, spune analistul Marius Ghincea.
Cu o zi înainte de alegerile prezidențiale din SUA, scorul celor doi candidați, Donald Trump și Kamala Harris, va fi, conform sondajelor, foarte strâns. Trump pare să aibă, totuși, un avans în statele care pot întoarce rezultatul alegerilor.
Expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi la Institutul Universitar European din Florenţa, răspunde la întrebarea „Cum ar putea afecta o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă România și politica noastră externă?”
„În cazul unei victorii a Kamalei Harris, toată lumea se așteaptă la continuitate la nivel strategic și la schimbări la nivel regional. Marile anxietăți sunt însă legate de o posibilă revenire a lui Donald Trump”, susține analistul pe Facebook. El arată că pozițiile strategice ale Chinei, Rusiei, Ucrainei, Iranului și chiar ale Israelului sunt în stand-by până vom afla rezultatele.
„Țara noastră a avut relații bilaterale excelente în perioada administrației republicane a lui Donald Trump, inclusiv printr-o vizită oficială la Casa Albă, cu o conferință de presă. Deși nu a atins amplitudinea relațiilor polono-americane, acestea au fost, în orice caz, foarte bune. Situația a continuat și sub administrația lui Joe Biden, ducând la aprofundarea parteneriatului strategic în contextul războiului din Ucraina. Aceasta probabil nu se va schimba în cazul unei reveniri a lui Trump la Casa Albă”, explică Ghincea.
„Când Washingtonul și Bruxellesul cooperează, Bucureștiul se bucură”
Totuși, spune analistul, ca și în primul său mandat, România va fi afectată semnificativ de o revenire a lui Donald Trump mai degrabă „indirect”, prin efecte secundare ale altor dinamici care implică România:
„1. Înrăutățirea relațiilor transatlantice. O revenire a lui Donald Trump la Casa Albă aduce cu sine o probabilitate crescută de înrăutățire a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. S-a întâmplat în primul său mandat, iar Trump a promis public că același lucru se va întâmpla și într-un al doilea mandat.”
Din punct de vedere strategic, Bucureștiului i-a fost mereu extrem de dificil să se poziționeze și să gestioneze tensiunile transatlantice, este de părere analistul.
Astfel, când Washingtonul și Bruxellesul cooperează, Bucureștiul se bucură, deoarece nu există contradicții între prioritățile de politică externă (celebra trinitate strategică). „Însă când cele două capitale nu se înțeleg, România se află în situația de a face compromisuri, fiind nevoită să renunțe la anumite priorități în favoarea altora (un trade-off constant)”, detaliază Ghincea.
„Trump a încercat să pună statele UE unele împotriva altora”
Un alt element subliniat de analist se referă la divizarea internă a UE: „Una dintre strategiile americane pentru Europa în primul mandat al lui Trump a fost divizarea internă a statelor membre, astfel încât UE să nu poată funcționa coerent ca actor în sistemul internațional. Trump, la fel ca alți republicani înaintea lui, a încercat să pună statele UE unele împotriva altora”.
El dă si un exemplu: sprijinirea Inițiativei celor Trei Mări de către Trump a avut drept scop principal formarea unui pol de putere în „Noua Europă”, care să reprezinte o contrapondere la „Vechea Europă”. Scopul a fost, evident, slăbirea UE ca actor strategic.
„O revenire a lui Trump la Casa Albă va aduce noi tentative de acest fel, și cu siguranță mulți lideri est-europeni vor prioritiza garanțiile de securitate în detrimentul unității europene. Așa cum spunea un înalt oficial european la o întâlnire din primăvară... sunt destui care vor merge la Washington să pupe ghiulul”, explică Ghincea.
„Implicațiile ar putea fi fatale pentru Moldova!”
Un al treilea element menționat de analist este războiul din Ucraina. „Orice soluție propusă de Donald Trump pentru conflictul din Ucraina va avea implicații pentru securitatea națională a României. O soluție nefavorabilă pentru Ucraina va afecta poziția strategică a României în Marea Neagră, în Moldova și pe întregul aliniament al graniței de nord și est. Dacă Trump reduce semnificativ ajutorul pentru Ucraina, forțează Kievul să renunțe la 20% din teritoriu sau permite rușilor să instaleze un guvern pro-rus, situația de pe tot flancul estic se va înrăutăți. Implicațiile ar putea fi fatale pentru Moldova!”, este de părere Ghincea.
El se referă și la incertitudinea strategică cauzată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care ar spori din nou incertitudinea globală și regională: „Vechea ordine internațională ar fi pusă sub semnul întrebării, iar instituțiile de guvernanță globală, cu caracter liberal, ar continua să fie erodate.”
Inclusiv credibilitatea garanțiilor oferite de Art. 5 va avea de suferit, este de părere Ghincea. „Capacitatea de descurajare a NATO, pe care se bazează și România, depinde tocmai de credibilitatea acestor garanții, alături de capabilități și comunicare (cei trei C: Credibilitate, Capabilități, Comunicare)”, explică analistul.
În concluzie, Trump la Casa Albă nu e o veste bună pentru România:
„Pe scurt, o revenire a lui Trump la Casa Albă ar turna gaz pe foc, destabilizând o situație globală deja foarte fragilă, cu impact potențial major pentru România. Decidenții români nu ar trebui să stea liniștiți, bazându-se doar pe relațiile bilaterale solide. Efectele secundare ale altor dinamici strategice ne vor afecta în mod vizibil”.
Ce poate face România
Marius Ghincea răspunde și la întrebarea „Ce este de făcut?”
În primul rând, el se referă la întărirea instituțiilor statului: „1. State capacity. State capacity. State capacity”.
Apoi, subliniază necesitatea unei clase politice pro-europene și pro-democratice:
„O viziune și un angajament pro-european și pro-democratic din partea clasei politice. Fără lideri politici pro-democratici și pro-europeni, riscăm să cădem în autocratizare. Perioadele de „interregnum”, precum cea de față, oferă ferestre de oportunitate pentru erodarea constrângerilor instituționale democratice și acumularea de putere la nivel personal.”
Nu în ultimul rând, Ghincea menționează politica externă: „O politică externă mult mai bine finanțată și o diplomație mai bine pregătită. Este ceva ce nu se vede, dar MAE se confruntă cu probleme serioase în recrutarea, formarea și retenția personalului diplomatic. Unele pe care nici nu le conștientizează, iar asta este o problemă și mai mare. Ultimele măsuri legislative legate de formarea personalului din instituțiile publice nu ajută.”
Se încarcă comentariile...
