CIA creează o unitate secretă dedicată Cubei. Administrația Trump intensifică presiunile asupra regimului de la Havana

Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) a înființat în secret o nouă unitate operativă dedicată Cubei, într-o mișcare care reflectă intensificarea presiunilor exercitate de administrația președintelui Donald Trump asupra regimului de la Havana, potrivit unor surse familiarizate cu decizia.

Ofițerii CIA vor analiza informațiile pentru a identifica eventuale vulnerabilități/FOTO:Arhiva

Noua structură are rolul de a coordona o campanie de informații și influență menită să accelereze schimbările politice și economice cerute de Washington și să creeze diviziuni în interiorul conducerii cubaneze, scrie The New York Times.

O nouă strategie împotriva regimului cubanez

Potrivit surselor, noua unitate permite CIA să redirecționeze rapid resurse financiare, tehnice și umane către operațiuni legate de Cuba.

În cadrul acesteia au fost deja cooptați ofițeri specializați în recrutarea de surse umane, analiști de informații, experți în operațiuni cibernetice și specialiști în campanii de influență desfășurate sub acoperire.

Obiectivul declarat nu este organizarea unor operațiuni militare, ci stimularea unor fracturi în elita politică de la Havana, în speranța că liderii considerați ostili Statelor Unite vor fi înlocuiți de oficiali mai deschiși negocierilor cu Washingtonul. CIA a refuzat să comenteze informațiile.

Havana acuză o nouă tentativă de destabilizare

Reacția autorităților cubaneze nu a întârziat. Viceministrul cubanez de Externe, Carlos Fernández de Cossío, a declarat că acțiunile CIA nu reprezintă o surpriză.

„Cuba este de zeci de ani ținta operațiunilor de spionaj, subversiune și destabilizare ale CIA, inclusiv a unor acte de terorism. Cu toate acestea, Departamentul de Stat continuă să prezinte Cuba drept o amenințare, deși țara noastră își exercită doar dreptul legitim la autoapărare”, a afirmat oficialul.

Diferențe față de perioada Războiului Rece

Noua unitate este comparată inevitabil cu grupul creat de CIA în 1960, care a coordonat pregătirile pentru invazia eșuată din Golful Porcilor, desfășurată în 1961 de exilați cubanezi sprijiniți de Statele Unite.

De această dată, însă, mandatul este considerabil mai restrâns.

Sursele susțin că actuala structură nu dispune de parteneri organizați pe teritoriul Cubei și nu este autorizată să desfășoare operațiuni letale.

Totuși, specialiștii atrag atenția că atribuțiile unor astfel de unități pot fi modificate în orice moment prin decizie prezidențială.

Cuba devine din nou o prioritate pentru serviciile americane

În paralel cu reorganizarea CIA, administrația Trump a ridicat Cuba la cel mai înalt nivel de interes în documentul care stabilește prioritățile comunității americane de informații – National Intelligence Priorities Framework (NIPF).

Astfel, Cuba a fost inclusă în categoria „Priority 1”, alături de state precum China, Rusia și Iran.

Ca urmare, mai multe agenții americane, inclusiv National Security Agency (NSA) și National Geospatial-Intelligence Agency (NGA), și-au intensificat activitatea de colectare a informațiilor privind insula.

Potrivit surselor, au fost mobilizate inclusiv resurse spațiale și sateliți pentru monitorizarea activităților desfășurate pe teritoriul Cubei.

Washingtonul își actualizează opțiunile militare

Noile informații culese ar urma să permită armatei americane să își actualizeze scenariile privind eventuale opțiuni militare, în cazul în care președintele Trump ar decide să recurgă la astfel de măsuri.

Anterior, oficiali din domeniul apărării și al serviciilor de informații se plânseseră că datele disponibile despre capacitățile militare cubaneze erau depășite.

În paralel, ofițerii CIA vor analiza informațiile pentru a identifica eventuale vulnerabilități în conducerea cubaneză, inclusiv fluxuri financiare netransparente și afaceri desfășurate de membrii elitei politice.

Potrivit surselor, unele dintre aceste informații ar putea fi făcute publice ulterior, ca parte a unei strategii de presiune politică, similară tacticilor folosite anterior împotriva Rusiei.

Relațiile dintre CIA și Cuba au oscilat în ultimul deceniu

În ultimii ani, CIA a avut un rol complex în relația cu Havana, alternând între activități de spionaj și contacte diplomatice discrete.

După reluarea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Cuba, în 2015, fostul director CIA John Brennan a efectuat o vizită la Havana, unde s-a întâlnit cu oficiali cubanezi pentru a discuta o posibilă cooperare în domeniul combaterii traficului de droguri și al terorismului.

Inițiativa nu a produs însă rezultate concrete, cele două părți acuzându-se reciproc că nu și-au respectat angajamentele asumate.

Mesaj direct transmis conducerii cubaneze

În luna mai, pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, actualul director al CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Havana pentru discuții cu Raúl G. Rodríguez Castro, nepotul fostului lider cubanez Raúl Castro.

Potrivit surselor, Ratcliffe le-a transmis oficialilor cubanezi că Washingtonul îi consideră atât adversari redutabili, cât și potențiali parteneri în viitor.

În același timp, el ar fi avertizat că timpul pentru reforme se scurge rapid și că, în lipsa unor schimbări majore, Cuba riscă să ajungă într-o situație similară cu cea a Venezuelei.

Planurile privind Cuba, amânate de războiul cu Iranul

În interiorul administrației Trump au existat voci care au estimat că actualul regim cubanez ar putea cădea înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite.

Aceste evaluări au fost alimentate de schimbările produse în Venezuela, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Havanei.

Totuși, potrivit surselor, conflictul prelungit cu Iranul a consumat o mare parte din resursele și atenția administrației americane, iar strategia privind Cuba a trecut temporar pe plan secund.

Oficialii favorabili unei politici dure față de Havana continuă să creadă că Washingtonul va reveni asupra acestui dosar după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.

CIA încearcă să își refacă rețeaua din Cuba

În timpul Războiului Rece, CIA a menținut o prezență limitată la ambasada SUA din Havana, însă activitatea agenților americani era puternic îngreunată de supravegherea permanentă exercitată de serviciile cubaneze.

Interesul Washingtonului pentru Cuba a scăzut în anii 2000, când resursele comunității de informații au fost concentrate asupra războaielor din Irak și Afganistan și asupra combaterii terorismului.

În primul mandat al lui Donald Trump, activitatea stației CIA din Havana a fost suspendată după apariția controversatului „Sindrom Havana”, afecțiune raportată de mai mulți diplomați și ofițeri americani.

Stația a fost redeschisă în 2024, în ultimele luni ale administrației Biden, însă ofițerii americani continuă să opereze în condiții dificile, fiind monitorizați constant și având libertate limitată de deplasare pe teritoriul Cubei.