Apeluri la invocarea Amendamentului 25 al Constituției SUA după ultimele declarații controversate ale lui Donald Trump

O serie de declarații ale președintelui american Donald Trump au generat dezbateri în spațiul public cu privire la comportamentul său și la posibilitatea unei eventuale înlocuiri din funcție.

Președintele SUA,DOnald Trump/FOTO:Getty Images

Declarații fără precedent și reacții în lanț la nivel global, după ce președintele american Donald Trump a lansat o amenințare care a stârnit panică și acuzații extrem de grave din partea criticilor săi.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, liderul de la Casa Albă a afirmat că „o întreagă civilizație va dispărea în această noapte”, făcând referire la ultimatumul impus Iranului pentru redeschiderea unei rute maritime esențiale până la ora limită stabilită. Negocierile dintre Washington și Iran, purtate prin intermediari, par să fi intrat în impas.

Tonul declarației a declanșat un val de reacții dure. Comentatori politici, jurnaliști și influenceri au vorbit despre o escaladare periculoasă și despre un discurs care depășește orice precedent recent.

Acuzații de „genocid” și apeluri radicale

Printre cele mai vehemente reacții s-a numărat cea a comentatoarei politice Krystal Ball, care l-a descris pe Trump drept „unul dintre cei mai cinici lideri” și a sugerat că armata ar trebui să intervină. Declarația reflectă nivelul de tensiune și polarizare generat de mesajul președintelui.

Amenințările nu sunt izolate. Încă din luna martie, Trump avertiza că va distruge infrastructura energetică a Iranului dacă restricțiile asupra traficului prin Strâmtoarea Hormuz nu sunt ridicate. Ulterior, termenul limită a fost prelungit de mai multe ori, în paralel cu intensificarea retoricii, inclusiv referiri la posibile atacuri asupra infrastructurii civile.

Criticii spun că astfel de declarații ar putea încălca normele internaționale și se apropie de definițiile stabilite de Organizația Națiunilor Unite pentru crime grave, inclusiv genocid.

Influencerul politic Brian Krassenstein a calificat situația drept „literalmente genocid”, în timp ce jurnalistul independent Ethan Levins a avertizat asupra consecințelor devastatoare ale unui astfel de scenariu.

Temeri privind o escaladare extremă

Reacții similare au venit și din partea unor jurnaliști cunoscuți. Mehdi Hasan a descris declarațiile drept „ieșiri ale unui om periculos”, iar analistul britanic Owen Jones a sugerat că amenințările ar putea indica inclusiv posibilitatea utilizării armelor nucleare.

Jones a mers mai departe, avertizând că o astfel de evoluție ar putea avea consecințe ireversibile la nivel global și a cerut măsuri pentru a preveni o eventuală catastrofă.

Discuțiile au fost declanșate mai întâi de o postare publicată de Trump pe platforma Truth Social, care a atras reacții atât din partea democraților, cât și a unor figuri proeminente din zona conservatoare. Mesajul, publicat duminică, în contextul sărbătorilor pascale pentru majoritatea creștinilor americani și al conflictului în curs dintre SUA, Israel și Iran, a inclus avertismente explicite privind posibile atacuri asupra infrastructurii iraniene.

Limbajul folosit a fost considerat de unii observatori drept neobișnuit de dur, chiar și în raport cu stilul cunoscut al președintelui. Nu este pentru prima dată când Trump utilizează un ton agresiv în comunicarea publică, însă de această dată reacțiile au fost mai ample, notează To Vima.

Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a criticat mesajul, afirmând că, în timp ce americanii sărbătoreau Paștele, președintele publica afirmații controversate pe rețelele sociale. Poziții similare au fost exprimate și de Marjorie Taylor Greene, fostă susținătoare a lui Trump, care a devenit între timp una dintre criticile sale.

Apeluri la invocarea celui de-al 25-lea Amendament

În acest context, unele voci politice au invocat posibilitatea aplicării Amendamentul 25 al Constituției SUA, care permite transferul puterii în cazul în care un președinte este considerat incapabil să își exercite atribuțiile.

Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că ar consulta experți constituționali în legătură cu această opțiune, în timp ce congresmena Yassamin Ansari a subliniat că amendamentul „există pentru un motiv”, descriindu-l pe Trump drept un risc pentru securitatea națională.

Printre cei care au susținut public această idee se numără și Anthony Scaramucci, fost director de comunicare la Casa Albă, precum și fostul congresman republican Joe Walsh.

Comentarii similare au venit și din zona media. Jurnalistul Mehdi Hasan a sugerat că mesajul de Paște ar putea justifica o astfel de procedură, iar S.V. Date a afirmat că situația se apropie de condițiile prevăzute de amendament.

Context politic și precedent istoric

Ideea invocării acestui amendament a fost menționată anterior și de Scott McConnell, care a sugerat că vicepreședintele JD Vance ar putea lua în considerare o astfel de opțiune.

Discuțiile au loc pe fondul dificultăților întâmpinate de administrația Trump în gestionarea crizei cu Iranul și al unei opinii publice divizate. Potrivit unui sondaj realizat de YouGov, o majoritate a americanilor se opune implicării militare a SUA în Iran.

Cu toate acestea, experții consideră că aplicarea Amendamentul 25 al Constituției SUA este puțin probabilă. În istoria Statelor Unite, prevederile sale au fost utilizate în principal în situații bine definite, inclusiv după demisia președintelui Richard Nixon în urma scandalului Watergate, când Gerald Ford a preluat funcția.

De asemenea, amendamentul a fost folosit temporar în cazuri medicale de către președinți precum Ronald Reagan, George W. Bush și Joe Biden.

În cazul actual, o eventuală activare a prevederilor care permit declararea incapacității președintelui ar necesita sprijin politic semnificativ, inclusiv din partea administrației și a Partidului Republican — un scenariu considerat, cel puțin deocamdată, puțin probabil.

Într-un context internațional deja tensionat, declarațiile liderului american amplifică temerile privind o escaladare majoră în Orientul Mijlociu, cu implicații care ar putea depăși cu mult regiunea.

Trump recurge la „Teoria nebunului” ?

Un expert în drept internațional afirmă că președintele SUA pare să aplice ceea ce este cunoscut drept „teoria nebunului” („Madman Theory”) într-o tentativă de a pune capăt conflictului din Iran.

Într-o postare dură, Donald Trump a amenințat că va lovi centralele electrice și podurile din Iran dacă liderii de la Teheran nu redeschid Strâmtoarea Ormuz.

Profesorul Al Gillespie de la Universitatea Waikato a declarat pentru postul public de radio din Noua Zeelandă (RNZ) că astfel de acțiuni ar putea constitui, din punct de vedere tehnic, crime de război, însă consideră că în spatele acestor declarații există o strategie mai profundă.

„Teoria nebunului” a devenit cunoscută în timpul președintelui Richard Nixon, în încercarea sa nereușită de a pune capăt războiului din Vietnam, a explicat Gillespie.

Strategia presupune un comportament perceput ca irațional și imprevizibil, însoțit de amenințări privind măsuri extreme pentru a încheia un conflict.

„Ideea este că nu știi dacă persoana va duce sau nu amenințarea la capăt, iar partea adversă este determinată să accepte o înțelegere de teamă”, a precizat el.

Problema aplicării acestei strategii în cazul Iranului, spune Gillespie, este că ea se bazează pe existența unui adversar rațional.

„În cazul regimurilor religioase sau autocratice, acestea adesea nu sunt motivate de același tip de teamă.

„În plus, există suspiciunea că nici măcar nu cred în amenințările formulate.”

El consideră că strategia nu va avea succes, întrucât regimul iranian nu este sensibil la posibilele efecte asupra populației civile.

„Iranul se simte încurajat de retorica tot mai extremă a lui Trump... Cred că, într-un fel, chiar își doresc o escaladare în acest moment.”

Totuși, există și riscul ca Trump să nu blufeze, admite expertul.

„El nu reacționează adesea într-un mod rațional. Iar un lucru cert este că este un învins dificil — și ar putea reacționa impulsiv, în moduri imprevizibile.”

Practica tot mai frecventă este de a transfera povara conflictului asupra civililor, nu asupra combatanților

Accentul pus pe amenințarea infrastructurii civile face parte dintr-o tendință mai amplă de îndepărtare de normele dreptului internațional modern.

„Toată lumea procedează astfel în prezent. Fie că vorbim despre războiul din Gaza sau cel din Ucraina, practica tot mai frecventă este de a transfera povara conflictului asupra civililor, nu asupra combatanților.”

El subliniază că există un decalaj tot mai mare între teoria dreptului internațional și aplicarea sa în realitate.

„Lista celor care respectă regulile devine tot mai scurtă.”

Dacă SUA ar pune în aplicare amenințările lui Trump, Gillespie estimează că Iranul ar intensifica atacurile asupra infrastructurii din regiune și și-ar consolida controlul asupra Strâmtorii Ormuz, precum și blocada în Marea Roșie.

„Implicațiile sunt că prețul petrolului și al oricărui bun dependent de transportul internațional prin acea zonă vor continua să crească.”