Exclusiv SUA își retrage armata din Europa în 2027. Un expert de la Washington explică măsurile urgente pe care le poate lua România

Statele Unite vor ca Europa să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027, conform Reuters. Analista de securitate Iulia Joja explică pentru „Adevărul” ce înseamnă asta.

Donald Trump vrea să scoată Armata SUA din Europa. FOTO: Profimedia

„Statele Unite vor ca Europa să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027”, au declarat oficialii Pentagonului diplomaţilor de la Washington săptămâna aceasta conform Reuters.

Mesajul, relatat de cinci surse familiarizate cu discuția, inclusiv un oficial american, a fost transmis, săptămâna aceasta, la o întâlnire de la Washington dintre personalul Pentagonului care supraveghează politica NATO şi câteva delegații europene.

Trecerea acestei poveri de la SUA la membrii europeni ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ar schimba dramatic modul în care Statele Unite, membru fondator al alianței postbelice, lucrează cu cei mai importanți parteneri militari ai săi, relatează sursa citată.

În întâlnire, oficialii Pentagonului au indicat că Washington nu a fost încă mulțumit de progresele făcute de Europa pentru a-și spori capacitățile de apărare de la invazia extinsă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Oficialii americani au declarat omologilor lor că, dacă Europa nu îndeplinește termenul limită din 2027, SUA ar putea înceta să participe la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO, au declarat sursele, care au cerut să rămână anonime.

Unii oficiali de la Capitol Hill sunt conştienţi şi îngrijoraţi de mesajul Pentagonului către europeni, a declarat un oficial american.

Capacitățile convenționale de apărare includ active non-nucleare de la trupe la arme, iar oficialii nu au explicat cum măsoară SUA progresul Europei spre asumarea unei mari părți a poverii.

„Europa are nevoie de mai mult decât bani și voință politică pentru a înlocui anumite capacități ale SUA pe termen scurt”

De asemenea, nu era clar dacă termenul limită din 2027 reprezenta poziția administrației Trump sau doar opiniile unor oficiali ai Pentagonului. Există dezacorduri semnificative la Washington cu privire la rolul militar pe care SUA ar trebui să îl joace în Europa.

Mai mulți oficiali europeni au declarat că termenul limită pentru 2027 nu este realist indiferent de progresul măsurilor de la Washington, întrucât Europa are nevoie de mai mult decât bani și voință politică pentru a înlocui anumite capacități ale SUA pe termen scurt.

Printre alte provocări, aliații NATO se confruntă cu restanțe de producție pentru echipamentele militare pe care încearcă să le achiziționeze. În timp ce oficialii americani au încurajat Europa să cumpere mai multe materiale fabricate în SUA, pentru unele dintre cele mai prețuite arme și sisteme de apărare fabricate în SUA timpul de așteptare ar fi de ani de zile dacă ar fi comandate astăzi.

Statele Unite contribuie, de asemenea, cu capacități care nu pot fi cumpărate pur și simplu, precum serviciile de intelligence, supraveghere și recunoaștere care s-au dovedit esențiale pentru efortul de război ucrainean.

Pentagonul și Casa Albă nu au răspuns cererilor de comentarii ale jurnaliștilor.

„Retragerea Statelor Unite se precipită mult mai mult decât ar fi anticipat europenii”

Iulia Joja, analistă de politică externă din Washington, cadru didactic în SUA, la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, explică într-un interviu pentru „Adevărul” efectele acestor presupuse decizii.

„Știrile recente cu privire la termenul limită al Statelor Unite de retragere din comandamentul militar al NATO, confirmă, alături de retragerea parțială a trupelor din România, ceea ce americanii spun, de fapt, de foarte mult timp, că Europa trebuie să fie responsabilă aproape în totalitate, dacă nu chiar în viitorul apropiat, în totalitate pentru propria securitate”, a precizat Joja.

Analista a arătat că și noua strategie de securitate a Statelor Unite confirmă din nou acest lucru. „Mi-e teamă că lucrurile în spațiul transatlantic, în ceea ce privește această retragere a Statelor Unite sau responsabilizarea Europei, depinde cum vreți să o privim, se precipită mult mai mult decât ar fi anticipat europenii, care reacționează la aceste știri cu anxietate mai degrabă decât cu responsabilitatea de a pregăti propriile națiuni și propriile state pentru un conflict armat și, practic, pentru descurajarea unui conflict armat, pentru că descurajarea este, de fapt, miza, evitarea unui conflict armat cu Rusia, care știm bine că nu se poate face decât prin credibilitate, printr-o armată puternică, o națiune puternică sau națiuni puternice și așa mai departe.”

„România trebuie să se grăbească în pregătirile pe care le face pe cont propriu”

Ce înseamnă asta în mod concret pentru europeni și în mod special pentru țările de pe flacul estic? „Înseamnă că România trebuie să se grăbească în pregătirile pe care le face pe cont propriu, în mod special, și doar secundar alături de aliați, pentru a descuraja Rusia”, arată Joja.

Cum se poate face acest lucru? „Primii pași sunt cei mai grei, dar cei mai importanți. Până în acest moment, trebuie să amintesc că România s-a confruntat cu cele mai multe drone rusești și totuși a refuzat să intercepteze orice fel de dronă. În momentul în care România o să le intercepteze, o să transmită un alt mesaj Rusiei, acela de a nu mai agresa teritoriul României”, detaliază experta.

Ea susține că acesta ar fi un prim pas care ar arăta atât în raport cu opinia publică, cât și în raport cu aliați parteneri, dar și în raport cu Rusia, că România este pregătită să-și asume responsabilitatea propriei securități. „Astfel ar veni în întâmpinarea, conform Strategiei Naționale de Apărare a României, să vină întâmpina așteptărilor din partea NATO, din partea Uniunii Europene, din partea Statelor Unite, ca România să devină un furnizor de securitate, nu numai pentru ea însăși, dar și pentru întreaga regiune”, a subliniat Joja.

„Nivelul de pregătire al României nu este corespunzător cu situația geografică în care ne aflăm”

Joja observă accelerarea unor decizii politice dure în mai multe state europene, inclusiv în cele aflate departe de granița cu Rusia, în timp ce în România lucrurile se mișcă greu.

„Franța s-a alăturat unui tren al statelor care se preocupă de creșterea numărului de militari”, notează ea. Luna trecută, Franța a anunțat reintroducerea unei forme limitate de serviciu militar, ca răspuns la temerile tot mai mari legate de o eventuală confruntare cu Rusia. Tinerii vor putea să se înregistreze voluntar pentru o perioadă de 10 luni de instruire militară plătită.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „singura modalitate de a evita pericolul este să ne pregătim pentru el. Trebuie să mobilizăm întreaga națiune pentru a se apăra, a fi pregătită și respectată”, a adăugat el.

Noua formă de „serviciu național” va fi implementată treptat de vara viitoare, în principal pentru tinerii de 18-19 ani, care vor primi cel puțin 800 de euro pe lună. Anul viitor, numărul voluntarilor va fi limitat la 3.000, dar ar putea ajunge la 50.000 până în 2035. La mai bine de 25 de ani după ce conscripția a fost desființată, planul prevede ca tinerii, atât bărbați, cât și femei, să se înscrie voluntar pentru 10 luni de instruire militară plătită.

„Germania discută măsuri similare. Danemarca recrutează deja și femei”, a precizat Joja.

Guvernul german format din CDU/CSU și SPD a informat într-un comunicat că a stabilit o „cale de creștere” pentru a ajunge la un total de aproximativ 260.000 de soldați — de la nivelul actual de 180.000 — și circa 200.000 de rezerviști. Planul urmărește să trimită anul viitor chestionare tuturor tinerilor de 18 ani, întrebându-i despre motivația și aptitudinea lor pentru armată și informându-i despre angajarea voluntară. Pentru bărbați, răspunsul va fi obligatoriu. O sumă lunară de 2.600 de euro va fi oferită celor care se înscriu voluntar.

Totuși, dacă obiectivul nu va fi atins prin înrolare voluntară, guvernul intenționează să introducă înrolarea obligatorie pentru a acoperi eventualele goluri. Un obiectiv anterior de 203.000 de soldați nu a fost atins prin înrolare voluntară.

Belgia și Olanda au introdus servicii militare voluntare, iar în Lituania și Letonia există scheme obligatorii. Suedia, recent intrată în NATO, are un serviciu militar de 9-15 luni, cu selecție pe merit.

Prin contrast, „nivelul de pregătire al României nu este corespunzător cu situația geografică în care ne aflăm”, spune experta. Ea critică lipsa de inițiativă: „Nu este acceptabil că a fost nevoie de presiune din partea administrației americane pentru a crește bugetul la 3,5% din PIB.”