„Vor simți acest război acasă”. Zelenski anunță intensificarea atacurilor asupra Rusiei. Moscova recurge la retorica nucleară

Ofensiva dronelor, paralizia logisticii rusești și panica buncărelor de la Kremlin reflectă o nouă realitate militară. Moscova începe să deconteze, direct pe propriul teritoriu, prețul deciziei de a invada Ucraina.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski/FOTO:Profimedia

Într-o declarație de o duritate fără precedent, susținută alături de liderii statelor nordice și baltice, președintele Volodimir Zelenski a anunțat o schimbare radicală de paradigmă: Kievul își accelerează campania de lovituri la mare distanță pentru a aduce realitatea brutală a războiului sub ochii cetățenilor ruși.

În timp ce armata rusă continuă să folosească zilnic volume uriașe de muniție – o medie de 650 de drone și între 35 și 100 de rachete –, Ucraina își aliniază propriul răspuns asimetric.

Deși în prezent paritatea nu este completă, Kievul operează deja între 300 și 350 de vectori de atac cu rază lungă în misiunile sale curente.

Ținta asumată este atingerea pragului de 600 de drone și rachete lansate simultan.

„Rusia va înțelege ce înseamnă acest război. Îl vor simți la ei acasă”, a avertizat liderul ucrainean.

Paralizia Crimeii: Podul Cionhar, pus la pământ

Pe frontul logistic, efectele acestei strategii devin de-a dreptul paralizante pentru trupele de ocupație ruse. Podul Cionhar, o arteră de importanță critică ce leagă Peninsula Crimeea de zonele ocupate din regiunea Herson via autostrada R-280 „Novorossia”, a fost distrus în urma unui atac masiv cu drone ucrainene.

Deși autoritățile de ocupație instalate de Moscova au încercat inițial să mușamalizeze amploarea dezastrului, imaginile din satelit au confirmat realitatea din teren: infrastructura a fost grav afectată, fiind a doua lovitură majoră încasată de acest nod logistic în ultimele zile, după un atac anterior executat cu drone din clasele FP-2 și Behemot.

Impactul militar este devastator. Potrivit datelor furnizate de generalul Robert Brovdi (cunoscut sub indicativul „Madiar”), comandantul Forțelor Sistemelor fără pilot ale Ucrainei, traficul de mărfuri militare rusești pe acest coridor terestru s-a prăbușit cu nu mai puțin de 71% în ultimele două săptămâni.

De la un flux cotidian de 3.800 de vehicule, aprovizionarea a scăzut la doar 1.100. Această „dietă forțată” impusă logisticii rusești sugrumă capacitatea de luptă a trupelor Kremlinului din sudul Ucrainei.

Rachetele Flamingo lovesc industria de vârf a Rusiei

Eficiența tehnologică a Kievului s-a tradus recent printr-o lovitură de o importanță strategică majoră, executată adânc în interiorul Federației Ruse. Rachete ucrainene de croazieră de tipul FP-5 Flamingo au lovit uzina militară VNIIR-Progress din orașul Ceboksari (Republica Ciuvașă), un pilon cheie al industriei de apărare rusești.

Uzina, aflată sub sancțiuni internaționale, este responsabilă pentru fabricarea receptoarelor de navigație prin satelit și a antenelor de tip Kometa. Aceste componente sunt vitale pentru ghidarea dronelor de atac Shahed, a rachetelor de croazieră Kalibr, a rachetelor balistice Iskander-M și a bombelor ghidate care devastează zilnic orașele ucrainene.

Atacul din Ceboksari a făcut parte dintr-o operațiune combinată de amploare, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Statul Major.

În aceeași noapte, dronele ucrainene au lovit rafinăria de petrol Kuibîșev din regiunea Samara (aflată la peste 900 km de front), precum și stațiile de pompare Vtorovo și Lobkovo din regiunea Vladimir (la 700 km distanță), structuri esențiale pentru alimentarea cu motorină a rețelei de export a Rusiei.

Chiar și în Marea Neagră, tancul petrolier West Horizon, parte din „flota fantomă” folosită de Moscova pentru eludarea sancțiunilor, a suferit avarii majore la sistemele de propulsie.

Retragerea din Peninsula Kinburn

Pe fondul acestei asfixieri logistice, armata rusă a început să cedeze poziții cheie. În urma unei presiuni constante exercitate de unitățile de drone și de forțele speciale ucrainene, trupele ruse au fost forțate să evacueze de urgență Peninsula Kinburn, o fâșie de pământ strategică din nord-vestul Mării Negre care asigura controlul asupra estuarului Nipru-Bug și servea drept avanpost pentru atacurile asupra regiunii Mikolaiv.

Această retragere umilitoare pentru Vladimir Putin coincide cu bilanțul prezentat de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski: de la începutul acestui an, forțele ucrainene au recucerit peste 600 de kilometri pătrați de teritoriu.

Schimbarea de dinamică este vizibilă; doar în ultima lună, Ucraina a eliberat o suprafață mai mare decât totalul teritoriilor pierdute în fața atacurilor rusești de tip „tocător de carne”.

Retorica nucleară și paranoia de la Kremlin

Incapabilă să oprească valul de atacuri cu drone și avansul ucrainean, Moscova revine la singura armă de șantaj rămasă: retorica nucleară. În timp ce NATO desfășoară exercițiile de amploare Ramstein Flag 2026, oficialii americani, prin vocea lui Dan Negrea (reprezentantul SUA la Consiliul de Securitate al ONU), subliniază că invazia a devenit un „dezastru strategic” pentru Kremlin, marcat de rafinării în flăcări și pierderi umane masive.

Ca reacție, adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, a reiterat disponibilitatea Moscovei și a Minskului de a folosi „toate mijloacele disponibile, inclusiv cele nucleare”, în cazul unor riscuri de securitate la adresa așa-numitului Stat al Uniunii.

Mai mult, publicația oficială a guvernului rus, Rossiiskaia Gazeta, a găzduit apeluri ale unor analiști militari extremiști care cer utilizarea muniției nucleare tactice de calibru 152 mm pe câmpul de luptă pentru a sparge liniile ucrainene, dar și declararea președintelui Zelenski drept „terorist internațional” pentru a facilita asasinarea sa de către serviciile secrete ruse.

Dincolo de ecranele propagandei, la Kremlin domină însă paranoia. Surse din serviciile de informații indică faptul că Vladimir Putin a ordonat mutarea fiicelor sale în complexul său de buncăre securizate, de teama unor atacuri cu drone, dispunând totodată verificări stricte ale sistemelor de supraveghere video de teama unor breșe cibernetice care i-ar putea trăda mișcările.

Războiul de uzură pe care Putin spera să îl proiecteze exclusiv pe teritoriul ucrainean se întoarce acum, cu o viteză tehnologică sporită, exact spre centrele de putere ale Federației Ruse.