Politician rus de opoziție, despre „aniversarea sumbră“ a războiului: Ucraina și-a câștigat independența clară

Un rezultat evident al primului an de război este că, deși Ucraina nu a câștigat încă lupta, ea și-a câștigat viitorul și independeța, arătând că nu va fi niciodată o colonie a Moscovei. Între timp, situația se înrăutățește în Rusia, notează  politicianul rus de opoziție Leonid Gozman, într-un articol de opinie semnat în ediția europeană a Novaia Gazeta.

Occidentul va încerca să slăbească inamicul / Foto: Shutterstock

În articolul „Aniversare sumbră”, politicianul face o analiză a primul an de război și susține că, deși nu se cunoaște data terminării acestuia, evoluția conflictului arată că Ucraina are avantaj, în timp ce Rusia pierde.

„Principalul rezultat al anului de război pentru Ucraina este că, fără să fi câștigat încă războiul, Ucraina și-a câștigat deja viitorul. Da, recuperarea postbelică va fi lungă și dificilă, dar de acum încolo, Ucraina va fi întotdeauna o țară independentă și în niciun caz nu va deveni o colonie sau un vasal al Rusiei”, scrie politicianul în articol.

Din punct de vedere politic și militar, Leonid Gozman asemeană viitorul Ucrainei cu cel al Israelului, precizând că va deveni una din țările de frunte ale Europei:  „va rămâne pentru mult timp un avanpost al lumii occidentale la granițele Rusiei sau la granițele unui conglomerat de state care ar putea apărea în locul său”.

În argumentarea acestei poziții, el invocă autoritatea câștigată de Ucraina în ultimul an și admirația lumii occidentale pentru modul în care s-au apărat luptătorii ucraineni. Rezistența armatei Kievului a produs o schimbare importantă și în lumea occidentală.

„Această transformare nu se limitează la consolidarea NATO și la producția accelerată de arme. Confruntat cu o amenințare care nu a mai fost egalată de 80 de ani și înțelegându-i treptat amploarea și gravitatea, Occidentul începe să se întoarcă la a fi el însuși – un Occident al creației globale și al erei marilor descoperiri geografice, al conducerii nu doar tehnologice, ci și morale”, argumentează politicianul rus.

Acesta mai subliniază că dacă la început politicienii din marile capitale europene erau ezitanți, ulterior ei au arătat că sunt „alături de Ucraina pentru valori precum libertatea și demnitatea umană”.

Rusia nu poate câștiga

Leonid Gozman scrie că Vladimir Putin, „pierzându-și orice conștiință și rațiune, a invadat Ucraina” și nimeni nu credea că războiul va dura atât de mult. Dacă pesimiștii vorbeau de maximum două săptămâni, optimiștii spuneau că totul va fi „rezolvat” în câteva zile, amintește el.

„Putin a pornit un război care nu poate fi câștigat, întrucât este un război pentru a distruge o țară europeană uriașă. În imaginea pe care o are Putin despre lume, Ucraina este o curiozitate, o neînțelegere și nu ar trebui să existe. De aceea, cauzele și scopurile războiului se schimbă constant: mai întâi, a fost pentru a apăra oamenii din Donbas și pentru a distruge laboratoarele care le fac infertile pe femeile ruse (așa susținea propaganda televiziunii ruse), apoi a devenit o luptă directă cu diavolul însuși”, scrie politicianul.

În viziunea politicianului, războiul va continua la nesfârșit sau se va încheia precum Al Doilea Război Mondial „cu prăbușirea militară și politică completă a agresorului”.

„Au înțeles (liderii occidentali – n.r.) că dacă Putin va câștiga în Ucraina, nu se va opri, așa cum Adolf Hitler nu s-a liniștit după ce a capturat regiunea sudeților și Austria, ci a mers mai departe. Occidentul începe să înțeleagă că Zelenski are dreptate când spune: ei bine, voi nu vreți să luptați, dar dacă nu câștigăm, va trebui să luptați!“.

Astfel, „Occidentul nu se va opri până nu distruge sau slăbește în mod repetat mașinăria de război a Rusia”, iar consecințele economice se vor vedea.

Care sunt consecințele războiului în Rusia?

„De la Războiul Civil încoace, societatea rusă nu a cunoscut o criză morală atât de profundă precum cea prin care trece acum”, afirmă Gozman. „Nici măcar pe vremea lui Brejnev nu exista o distanță atât de mare între popor și stat, când guvernului nu-i pasă de popor, iar poporul plătește cu aceeași monedă”.

Această distanțare este ilustrată de discursul lui Putin din Parlament, de marți, când „vorbea despre ceva ce numai el părea să înțeleagă, dar nimeni nu-l asculta”, punctează politicianul.

Și totuși, „avem puține șanse să se schimbe ceva. Nu va exista nicio revoltă populară sau rezistență la mobilizare, iar disidențele vor lua forma eschivării și a distanțării, dar nu a acțiunilor de masă. Revoltele împotriva unor astfel de regimuri apar doar atunci când ele însele, din motive interne, încep să se clatine. În ciuda comportamentului eroic al celor mulți, opoziția nu va putea răsturna acest regim.”

„Dacă se va produce o lovitură de stat, s-ar putea să nu se ajungă la o democrație, ci la o nouă dictatură, care, din moment ce dictatorul va încerca să câștige iertarea Occidentului, nu va fi la fel de nebun ca cel actual. Cel mai probabil, va exista chiar o serie de dictaturi, iar fiecare dintre ele, dacă vom avea noroc, va deveni din ce în ce mai rațională (…). Și astfel, treptat, ne vom întoarce la o viață normală”, concluzionează opozantul rus.